În data de 28 mai 2026, au avut loc consultări legate de proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, între reprezentanții federațiilor reprezentative din învățământ și cei ai Ministerului Muncii, inclusiv domnul ministru Dragoș Pîslaru (precedate de întâlnirea reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării cu cei ai Ministerului Muncii).
Partea sindicală a propus următoarele:
1. Modificarea coeficientului de ierarhizare astfel încât să se respecte principiile stabilite în anul 2024, la negocierile cu Ministerul Muncii și reprezentanții Băncii Mondiale. Astfel, grila propusă trebuie să fie construită pornind de la principiul că salariul profesorului debutant S trebuie să fie echivalent cu salariul mediu brut pe economie, iar evoluția salarială, în carieră, trebuie să fie motivantă.
Răspuns: Se va analiza propunerea și se va face un studiu de impact, fără a se garanta că se acceptă.
2. Păstrarea majorării salariale de 10% pentru profesorii diriginți, profesori pentru învățământ primar și preșcolar, învățători și educatoare.
Răspuns: Se acceptă această propunere, dar schimbându-se modul de calcul, în sensul că această activitate trebuie remunerată, ca sumă fixă (având în vedere că atribuțiile celor care ocupă această funcție sunt identice), fără a se depăși cuantumul actual.
3. Păstrarea procentului maxim de 20% al sporului acordat personalului didactic din zonele izolate.
Răspuns: Se va analiza această propunere.
4. Păstrarea actualelor procente ale sporului pentru predarea simultană.
Răspuns: Se va analiza această propunere, fiind posibil să se accepte.
5. Păstrarea actualelor procente ale sporului pentru practică pedagogică.
Răspuns: Se va analiza această propunere, fiind posibil să se accepte.
6. Acordarea, în continuare, a majorării salariale de 15% pentru învățământ special, sub formă de spor, inclusiv pentru personalul didactic din cadrul CJRAE/CMBRAE.
Răspuns: Propunerea se acceptă.
7. Acordarea, în continuare, a indemnizației pentru titlul științific de doctor.
Răspuns: Se analizează propunerea, dar, în principiu Ministerul Muncii dorește eliminarea acestui drept.
8. Eliminarea anomaliilor legate de neconcordanța dintre indemnizațiile secretarilor șefi și contabililor șefi din învățământul preuniversitar și salariile celor care ocupă funcțiile de execuție de secretar și administrator financiar.
Răspuns: Propunerea se acceptă.
10. Acordarea premiului de performanță personalului din sistemul de învățământ, în cuantum de 10% - 20% din salariu, pentru o perioadă de 1-2 ani, pentru 30% din personalul angajat la nivel de unitate/instituție, fără a afecta drepturile celor are au gradația de merit în plată sau care participă anul acesta la concurs.
Răspuns: Prin hotărâre de Guvern se va stabili procedura de acordare.
11. Reglementarea în lege a transferului personalului din sectorul bugetar.
Răspuns: Se va analiza această propunere; în principiu sunt de acord.
12. Calculul sporului de handicap prin raportare la salariul de bază deținut, nu la salariul de referință.
Răspuns: Se va analiza această propunere; în principiu sunt de acord.
13. Completarea Anexei I, Cap. I lit. A, pct. 3b) cu poz. 23, cu funcția de administrator patrimoniu-șef.
Răspuns: Se va analiza această propunere.
Simion HANCESCU, Președinte F.S.L.I.,
Marius Ovidiu NISTOR, Președinte F.S.E. „SPIRU HARET”
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” – organizații sindicale reprezentative la nivelul sectoarelor de negociere colectivă învățământ preuniversitar, universitar și cercetare, reunind interesele a peste 300.000 de salariați – vor picheta joi, 25 iunie 2026, începând cu ora 11:00, Palatul Parlamentului.
Cu această ocazie, reprezentanții angajaților din învățământ vor depune la Registratura Parlamentului cele peste 160.000 de semnături strânse pentru susținerea inițiativei cetățenești care are ca scop modificarea și completarea Legilor Educației (Legea nr. 198/2023 și Legea nr. 199/2023).
Prin acest demers legislativ solicităm anularea prevederilor anti-educație distructive impuse prin Legea nr. 141/2025.
Proiectul de lege vine să corecteze derapajele legislative din ultimii ani și să asigure un act educațional de calitate, stipulând mai multe măsuri esențiale, printre care:
- Combaterea supraaglomerării școlare: Susținem reducerea și reglementarea strictă a numărului de beneficiari la clasă/grupă. De exemplu, în învățământul primar, o clasă trebuie să aibă, maximum 22 de elevi, în cel gimnazial maximum 26 de elevi, iar în cel liceal maximum 26 de elevi.
- Calculul corect pentru tarifele la orele în regim de plata cu ora: susținem revenirea la modul de calcul de dinainte de Legea nr. 141/2025.
- Respect pentru experiența la catedră: Solicităm revenirea la norma didactică de dinainte de Legea nr. 141/2025 și reducerea acesteia cu două ore pentru profesorii cu gradul I și peste 25 de ani vechime.
- Stimularea predării în zone defavorizate: Susținem acordarea, începând cu anul școlar 2026-2027, a unei prime de instalare neimpozabile echivalentă cu 3 salarii de bază cadrelor didactice care se titularizează în zone izolate sau defavorizate, cu condiția rămânerii pe post timp de 5 ani.
- Fără învățământ simultan în clasa a VIII-a: Susținem organizarea separată a clasei a VIII-a, indiferent de numărul de elevi. Șanse egale pentru toți!
- Susținerea tinerilor și a excelenței (Învățământul Superior): Studenții de la licență didactică cu dublă specializare sau masterat didactic vor primi burse egale cu salariul net al unui profesor debutant. De asemenea, liceenii medaliați la olimpiadele internaționale își vor păstra bursa de excelență pe toată durata studiilor universitare de licență în România, dacă își mențin performanța.
Cu această ocazie, facem un apel către parlamentarii din Parlamentul României, solicitându-le discutarea în regim de urgență a acestei inițiative legislative, astfel încât anul școlar 2026-2027 să înceapă în condiții optime, atât pentru angajații din învățământ, cât și pentru beneficiarii direcți ai sistemului educațional.
Miercuri, 1 iulie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost discutate următoarele aspecte:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se aprobă numirea unui nou director adjunct la Liceul Tehnologic „Retezat” Uricani.
2. Se aprobă introducerea creșei în rețeaua școlară a UAT Simeria ca structură a Liceului Tehnologic T.F. „Anghel Saligny” Simeria.
Se aprobă solicitarea de suplimentare la MEC a 25 de posturi necesare pentru creșă.
3. Se aprobă schimbarea destinației Școlii Primare Bulzeștii de Jos în capelă mortuară.
4. Se aprobă încetarea detașării pentru CIC pentru un cadru didactic.
5. Se aprobă raportul referitor la renunțarea Școlii Gimnaziale Bănița la consorțiu de acreditare Erasmus. Se aprobă înlocuirea cu Școala Gimnazială Romos.
6. Se respinge plângerea prealabilă a fostului director de la Școala Gimnazială „I.G. Duca” Petroșani.
7. Se respinge plângerea prealabilă a fostului director de la Liceul Tehnologic „Retezat” Uricani.
8. Se prezintă adresa S.I.P. Județul Hunedoara (revenirea la adrese la care nu s-a primit răspuns de la I.S.J. Hunedoara) prin care se solicită o serie de informații de interes public.
9. Se prezintă OMEC referitor la numărul de posturi pentru Creșa Petroșani.
10. Se prezintă adresa executorului judecătoresc referitor la plata sumei de 6.898 lei către S.I.P. Hunedoara, urmărire silită împotriva I.S.J. Hunedoara.
11. Se aprobă Procedura de sistem referitor la admitere etapa a II-a și Procedura de sistem referitor la admiterea specială, revizii (Anexa).
12. Se aprobă Procedura operațională referitor la reprezentarea juridică și Procedura operațională referitor la activitatea de consultanță juridică (Anexa).
13. Se aprobă 5 cereri de pensionare a cadrelor didactice la limită de vârstă începând cu dat de 01.09.2026 și o cerere de pensionare anticipată, începând cu data de 01.09.2026.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE.
Bulversările determinate de pandemia de COVID-19 se fac resimțite în întreaga societate, unul dintre aspectele evidente fiind acela al modificărilor legislative, devenite tot mai numeroase. Educația, ca dimensiune determinantă a oricărei societăți, cunoaște astfel și ea un aflux normativ, din avalanșa de modificări selectând, pentru a supune atenției dumneavoastră, în cadrul acestui articol, doar câteva dintre actele normative cu impact în domeniul în care ne desfășurăm activitatea.
1. O.U.G. nr. 135 din 14 august 2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare
Interesul major legat de acest act normativ se leagă de ultimul dintre articolele sale (43), acolo unde se precizează:
„La articolul 38 alineatul (41) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins: c) începând cu 1 septembrie 2021 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022.”
După cum se cunoaște, Legea nr. 153/2017 (Legea salarizării bugetare) a stabilit ca în perioada 2019-2022 salariile bugetarilor să crească treptat, până la atingerea maximelor din anexele legii pe categorii de bugetari. Prin O.U.G. nr. 114/2018, ca un pas în recunoașterea importanței educației, s-a stabilit că „personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere și personalul de îndrumare și control din învățământ beneficiază (…) începând cu 1 septembrie 2020 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022".
Prin modificarea mai sus amintită Guvernul României, în pofida faptului că mai ales odată cu începutul noului an școlar cadrele didactice vor fi printre cele mai expuse la riscul contaminării cu COVID-19, la care s-ar adăuga absența oricărui sprijin guvernamental efectiv și consistent, exceptând diferitele declarații goale de conținut și deosebit de rupte de realitate, amână astfel acest mic pas către o normalitate fie ea cât de firavă.
Ținând cont de absurditatea și netemeinicia deciziei, organizațiile sindicale reprezentative au cerut, ca un prim demers, Parlamentului României să respingă în regim de urgență această măsură menită să fragilizeze și mai mult statutul cadrelor didactice din România.
2. O.U.G. nr. 141 din 19 august 2020 privind instituirea unor măsuri pentru buna funcționare a sistemului de învățământ și pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011
Principalele prevederi ale acestui act normativ se referă la posibilitatea derulării activităților didactice prin intermediul tehnologiei și al internetului, aducând modificări în acest sens și Legii nr. 1/2011 a educației naționale.
În plus, ordonanța de urgență, prin amendarea aceleiași legi, acordă ministrului educației de dreptul de a modifica, „în situația limitării sau suspendării activităților didactice pentru realizarea cărora se impune prezența fizică a beneficiarilor primari ai sistemului de educație în unitățile de învățământ, ca urmare a deciziei autorităților competente, (...) prin ordin de ministru numărul de ore alocat disciplinelor de studiu/modulelor de pregătire prin planurile-cadru de învățământ, precum și ponderea numărului de ore de predare și evaluare în programa școlară aprobată.”
3. Legea nr. 185 din 20 august 2020 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011
Dintre modificările impuse de această lege, sunt de amintit:
a. O anumită diminuare a numărului de elevi în cadrul colectivelor de studiu:
- învățământul primar: clasa cuprinde în medie 17 elevi, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 22;
- învățământul gimnazial: clasa cuprinde în medie 22 de elevi, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 26;
- învățământul de artă: clasa cuprinde în medie 14 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 25 și pot fi constituite din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde în medie 6 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 10;
- învățământul liceal și profesional: clasa cuprinde în medie 24 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 30;
- învățământul dual: clasa cuprinde în medie 24 de elevi, dar nu mai puțin de 20 și nu mai mult de 30.
Cu toate acestea, se lasă deschisă și „portița” supraaglomerării (pe lângă faptul că aceste cifre vor funcționa doar pentru viitor), precizându-se că „în situații excepționale, formațiunile de preșcolari sau de elevi pot funcționa peste efectivul maxim, cu cel mult 3 preșcolari/elevi, după caz, peste numărul maxim prevăzut la alin. (1), cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar, pe baza unei justificări din partea consiliului de administrație al unității de învățământ”.
b. Modificarea conținutului activității personalului didactic, actual articolul nr. 262 alin. (1) din legea nr. 1/2011 a educației naționale precizând:
Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respective 40 de ore pe săptămână, și cuprinde (cu italice adăugirile):
a) activități didactice de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învățământ, de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și de învățare remedială;
b) activități de pregătire metodico-științifică, de dezvoltare a curriculumului la decizia școlii, în acord cu nevoile elevilor;
c) activități de educație, complementare procesului de învățământ: mentorat, școală după școală, învățare pe tot parcursul vieții;
d) activități de dirigenție;
e) activități specifice scrierii, derulării și evaluării proiectelor educaționale.
Această modificare legislativă reprezintă recunoașterea de facto a unei părți din activitatea pe care cadrele didactice o derulau și până în prezent. Desigur, rămân multe alte activități pe care trebuie să le desfășurăm, fără ca ele să fie recunoscute ca atare și mai ales fără ca să fie recompensate financiar (corelând lucrurile cu amânarea creșterilor salariale, nu avem decât o dovadă în plus pentru dezinteresul conștient și sistematic cu care guvernanții tratează în realitate educația).
c. Modificarea anumitor prevederi relative la norma didactică:
- includerea, ca posibilitate, în norma didactică de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și de evaluare curentă a preșcolarilor și a elevilor în clasă, a activităților de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și cele de învățare remedială, pentru acest gen de activități putându-se aloca în norma didactică 2-3 ore pentru pregătirea remedială și pregătirea de performanță sau, în măsura în care se adaugă și pregătirea pentru evaluări/examene naționale, până la o jumătate de normă, cu menținerea drepturilor salariale (aceste precizări devin efective doar după elaborarea de către MEC a unor norme metodologice);
- instituirea unei corespondențe între normarea unui post de consilier școlar și numărul de elevi: 500 de elevi, 500 de elevi și preșcolari sau 300 de preșcolari;
- extinderea reducerii normei didactice pentru personalul didactic care desfășoară activitate de mentorat (2-4 ore/săptămână), în funcție de numărul de profesori stagiari, pentru personalul încadrat pe post orele de mentorat fiind remunerate prin plata cu ora.
Prevederile amintite se adaugă aceleiași recunoașteri a activității derulate de cadrele didactice amintite mai sus. Totuși, rămâne de văzut în ce măsură MEC va reuși să elaboreze în timp util normele metodologice care condiționează implementarea acestor măsuri, respectiv în ce măsură corelarea posturilor de consilier școlar cu numărul de elevi va conduce la o acoperire adecvată a necesarului existent în sistemul educațional.
4. Legea nr. 186 din 20 august 2020 pentru modificarea și completarea art. 58 din Legea educației naționale nr. 1/2011
Actul normativ introduce finanțarea de către stat a programelor de genul „Școală după școală” pentru preșcolari și elevii din învățământul primar prin intermediul tichetelor educaționale. Și în acest caz, implementarea măsurii este condiționată de elaborarea unor norme, pentru moment fiind de precizat că ele se acordă părinților sau reprezentanților legali în baza unei cereri, achiziția se va realiza prin intermediul inspectoratelor școlare, iar distribuția se va realiza către unitățile de învățământ la care sunt înscriși copiii.
Atașate acestui articol regăsiți cele patru acte normative semnalate.
|
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
| 1 |
Legea nr. 185 din 20 august 2020
pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 |
39.194 | APPLICATION/PDF | 2020-08-25 18:48:12 |
| 2 |
Legea nr. 186 din 20 august 2020
pentru modificarea și completarea art. 58 din Legea educației naționale nr. 1/2011 |
30.650 | APPLICATION/PDF | 2020-08-25 18:48:58 |
| 3 |
O.U.G. nr. 135 din 14 august 2020
cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare |
23.671.845 | APPLICATION/PDF | 2020-08-25 18:45:08 |
| 4 |
O.U.G. nr. 141 din 19 august 2020
privind instituirea unor măsuri pentru buna funcționare a sistemului de învățământ și pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 |
49.006 | APPLICATION/PDF | 2020-08-25 18:47:28 |