Dragi elevi, părinți și studenți,
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER”, în semn de revoltă față de prevederile Legii nr. 141/2025 referitoare la sistemul educațional ce provoacă în învățământ o criză fără precedent în ultimii 35 de ani, organizează în data de 8 septembrie 2025 PICHETAREA sediului Guvernului României, urmată de un MARȘ DE PROTEST până la Palatul Cotroceni.
Acțiunile noastre urmăresc să atragă atenția asupra obligativității soluționării problemelor cu care se confruntă personalul din învățământul preuniversitar și superior, precum și asupra faptului că salariații din educație resping măsurile politice pentru diminuarea deficitului bugetar adoptate de Guvern, cu efecte negative asupra sistemului de învățământ, dar în primul rând asupra beneficiarilor educației.
Pe 8 septembrie, în loc să ne aflăm la catedră pentru a sărbători începutul școlii, noi, profesorii, vom ieși în stradă pentru viitorul educației și pentru viitorul României.
Nu suntem în stradă pentru salarii mai mari, ci pentru condiții mai bune în desfășurarea actului educațional, pentru DREPTATE. Suntem în stradă deoarece Guvernul a luat o serie de măsuri care ne afectează direct munca și, implicit, educația pe care o oferim:
Dragi elevi, părinți și studenți,
Este evident că măsurile de „eficientizare” aplicate în domeniul învățământului prin Legea nr. 141/2025 vor avea un cost mult mai mare pe termen mediu și lung, afectând direct calitatea educației și statutul profesional și social al angajaților din învățământ și viitorul beneficiarilor primari.
Protestul nostru este un protest pentru stoparea acestor măsuri abuzive, prin care arătăm că nu suntem de acord ca învățământul și cercetarea din România să fie în continuare subfinanțate și desconsiderate. Trebuie să îi convingem pe guvernanți: cheltuielile pentru educația sunt o INVESTIȚIE, nu un cost.
Vrem ca elevii și studenții să aibă parte de cele mai bune condiții pentru a învăța și a se dezvolta. Vrem să fie pregătiți pentru o lume modernă și competitivă, iar acest lucru nu se poate întâmpla fără o educație solidă și fără profesori motivați.
Vă rugăm să înțelegeți importanța luptei noastre și să ne fiți alături, întrucât este în joc și viitorul vostru, al tinerelor generații care se formează și se vor forma în sistemul educațional.
Anul aceasta, pentru noi prima zi nu va avea aceeași însemnătate. Vă rugăm să nu ne blamați pe noi pentru această decizie de a boicota prima zi de școală. De vină este Guvernul, care, prin măsurile luate, a arătat că nu-i pasă de NOI, de VOI, de ȘCOALA ROMÂNEASCĂ.
Din aceste motive, vă rugăm să nu participați anul acesta la festivități golite de conținut și să vă alăturați protestului nostru din 8 septembrie 2025.
Vă mulțumim!
După amplul protest din data de 8 septembrie 2025 – peste 20.000 de salariați din învățământ, elevi și studenți au mărșăluit în București și alte mii au pichetat prefecturile din țară, iar în unitățile de învățământ, cu puține excepții, deschiderea anului școlar a fost boicotată – se pare că prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul educației, Daniel David, continuă să ignore problemele generate de măsurile din Legea nr. 141/2025.
Nici faptul că, în multe unități de învățământ, a continuat boicotarea activităților didactice în data de 9 septembrie, nu i-a impresionat pe cei care pot remedia măsurile luate prin Legea 141/2025 și care au afectat profund sistemul educațional.
În aceste condiții, acțiunile de protest vor continua!
În perioada imediat următoare, forurile de conducere ale celor trei federații din învățământ vor propune membrilor de sindicat calendarul și formele următoarelor acțiuni de protest, astfel gândite încât să aibă un impact maxim, dar cu sacrificii minime pentru elevi și studenți. În funcție de rezultate, periodic, vom actualiza tipul și calendarul acțiunilor de protest.
Opinia publică trebuie să înțeleagă faptul că revolta dascălilor nu este pentru că aceștia ar fi pierdut „privilegii” – așa cum afirmă, în mod fals, unii decidenți – ci pentru salvarea învățământului românesc!
Nu este o lozincă, este o realitate!
Elevii și studenții acestei țări merită să beneficieze de un sistem educațional de calitate, așa cum îl au cei din alte state membre ale Uniunii Europene!
Colegiul Național al Liderilor F.S.L.I.
Colegiul Liderilor F.S.E. „SPIRU HARET“,
Consiliul Național de Conducere F.N.S. „ALMA MATER“
București, 11.09.2025
MATERIALE ATAȘATE
Comunicat
Luni 8 septembrie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ referitor la ocupare posturi, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se aprobă rapoartele de doctorat aferente lunii august 2025 pentru inspectori școlari/directori unități de învățământ.
2. Se prezintă situația numărului de ore în catedră pentru directori/directori adjunct din unități de învățământ.
3. Se aprobă numirea unu inspector școlar pentru monitorizarea activității directorilor de grădinițe.
4. Se prezintă soluția pentru transferul unui elev din clasa a IX-a de la Liceul Teoretic „Traian Lalescu” Hunedoara la Colegiul Național „Iancu de Hunedoara” Hunedoara.
Se propune transmiterea către unitatea școlară..
5. Se aprobă cererea de pensionare pentru limită de vârstă a unui cadru didactic, începând cu data de 01.09.2025.
6. Se aprobă constituirea comisiei de etică de la nivelul I.S.J. Hunedoara, conform deciziei.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE.
Partea I - Povestea
Vă mai aduceți aminte?
În România, precum în oricare altă È›ară (este aceasta o generalizare asumată), funcÈ›ionează un sistem de învățământ.
Aceasta ar fi premisa, indiferent de modul în care se întâmplă acest lucru sau de eficacitatea care îl caracterizează.
Iar dacă suntem de acord cu acest lucru, suntem deja în atmosfera trebuincioasă...
Cu alte cuvinte, a fost odată ca niciodată o emisiune, radio, la care au participat diferiÈ›i „actori educaÈ›ionali” È™i în cadrul căreia au încercat să-È™i decline părerile, vorba cântecului, „aÈ™a cum poate ea” („aÈ™a cum pot ei”, ca nu cumva să fim acuzaÈ›i de niscai „crime gramaticale”).
Cine? Când? Cum? Nu are mare importanță. De fapt, fiecare dintre actori nu a făcut decât să reia „refrene” bine-cunoscute, reanimate de fiecare dată când sistemul educaÈ›ional reajunge în atenÈ›ia opiniei publice (mai curând, È›inând seama de faptul că niciuna dintre probleme nu È™i-a găsit până în prezent rezolvarea, a diferiÈ›ilor „părerologi” care-È™i asumă cum că ar avea de-a face cu numita „opinie publică”).
Importante sunt problemele ridicate. Chiar avem probleme în educaÈ›ie? Nu vă grăbiÈ›i să răspundeÈ›i, fiindcă repede vă veÈ›i regăsi în alambicata situaÈ›ie a cetățeanului turmentat sau, cu alte cuvinte, „unde dai È™i unde crapă”...
De dat au dat alÈ›ii. Ca mai întotdeauna! De această dată „Făt-Frumosul” avea numele de PISA, plecat în peÈ›it cu aproape doi ani în urmă, printre „Ilenele Cosânzene” inventariate, minune mare (nu o luaÈ›i chiar ad litteram, că s-a mai întâmplat de câteva ori, dar am apreciat că merge pentru efect), fiind È™i una pe nume România (oricum È™mecher È™i Făt-Frumos, care vine atât de rar, dar le bulversează atât de profund pe Ilene, că în rest nici nu prea-È™i aduc aminte cum că există).
Și a încercat să îi vadă calitățile. A încercat ea să-l încânte cu faptul că È™coala trebuie să formeze caractere È™i încearcă, după „putință”, să contribuie la realizarea tinerilor în parcursul lor în viață (cineva de pe funcÈ›ia de ministru), mergând până la a se referi la zecile de caiete pe care elevii le învață pentru bacalaureat È™i la anii de È™coală care nu le oferă elevilor competenÈ›e pentru a ieÈ™i în societate (un elev căruia, prin funcÈ›ie, i s-a recunoscut calitatea de „părerolog”).
Rezultatul? Șoc È™i groază... „Făt-Frumos” a cam dat cu tifla la ofertă È™i nu s-a uitat decât la lectură, matematică È™i È™tiinÈ›e.
Ce a constatat? Ignorând „zdroaba” Ileanei, a apreciat că nu-i cine È™tie ce de capul ei, lucrurile dovedindu-se a fi aproape aÈ™a cum i se povestise deja cu alte ocazii: AÈ™a că a trecut la alte Ilene, mult mai promițătoare. Cel puÈ›in aÈ™a îÈ™i aducea el aminte.
Mai ales Ileana cu care se tot compara România, una la modă, deosebit de apreciată: S-a tot frecat la ochi, dar până la urmă a înghiÈ›it în sec. O fi arătat ea bine, dar parcă dincolo de gard începea să se zărească-un leopard...
În fine. Poate că ar fi trebuit să insiste asupra cauzelor (statul pe la È™coală, „starea de bine” a elevilor, ba chiar È™i ideea cum că programa anormal de încărcată face ca un elev de clasa a VI-a, care merge în Marea Britanie, va intra direct în clasa a VIII-a acolo, pe care la propriu nu a È™tiut cum să o înÈ›eleagă, È›inând seama că cei de „acolo” stau ceva mai bine, într-atât că ar fi picat la propriul test dacă ar fi făcut greÈ™eala de a încredinÈ›a în altă parte realizarea itemilor), dar era cam presat de timp.
A aruncat doar un ochi către timpul petrecut pe la È™coală, înÈ›elegând deja câteva lucruri. Nu a insistat, preferând să vadă cam cum se gospodăresc Ilenele, nu de alta, dar nici nu îÈ™i dorea una deosebit de cheltuitoare.
Deja perspectiva a început să i se tulbure, pendulând între bani mai puÈ›ini, fără prea mult timp pentru „tencuitul faÈ›adei”, dar „curățică” sau „mână spartă”, mai mult în faÈ›a oglinzii, dar cu alură de „prinÈ›esă”.
A avut chiar o clipă în care a rămas, cum se spune, mască, dar peste care a trecut repede, deÈ™i nouă, chiar dacă pe fugă (fiecare „părerolog” încercând să-È™i facă auzită propria-i opinie, deÈ™i, evident, pe Făt-Frumos l-ar fi interesat mai curând studiile, iar nu „becul sclipitor” din mintea fiecăruia), nu ne-a scăpat: cu buzunarele precum unele locuri după sezonul uraganelor È™i schimbându-È™i rochiile chiar mai repede decât reuÈ™eau bieÈ›ii croitori să le însăileze (cam ăștia erau văzuÈ›i vinovaÈ›i de toate), una dintre Ilene, nu chiar de nebăgat în seamă, se proclamase deja regina sa.
Se plesni cu palma peste frunte È™i alte câteva gesturi (pe care le trecem sub tăcere) la fel de expresive după ce o auzi ce spune: profesorii se comportă duplicitar pentru „a păcăli meseria”, având în vedere programa încărcată È™i dezechilibrul puternic între ore (un „croitoraÈ™ părerolog”, mare specialist în „croitoria educaÈ›ională”, deÈ™i pentru el catedra este un fel de pegas - animalul nu bicicleta, că asta din urmă abia ce a fost reanimată - pe care îl poÈ›i încăleca din zbor), sindicatele ar trebui să-È™i asume nu neapărat vina, ci responsabilitatea (aducea cu un „părerolog elev”, È›inând cont de o altă idee adusă în discuÈ›ie, cum că numitele au acuzat că elevii nu vor să înveÈ›e), primul pas pentru reformarea sistemului de învățământ ar fi o schimbare legată de legea care reduce numărul de ore (aceeaÈ™i ea din funcÈ›ia-i înaltă), È™coala nu este neapărat îmbătrânită, ci este orientată pe conÈ›inut (tot ea, decisă să dea bine-n poză, deÈ™i meteahna era că tot ce-avem e „formă”) etc.
Și gata cu povestea. Ce? E fără coadă? Posibil, dar Făt-Frumos a dat cu basca de pământ, dintr-o dată burlac convins, aÈ™a că povestea n-are coadă. Și nici aÈ™a de culÈ›i nu vă daÈ›i, cum că nici „la cap” nu excelează, mai ales că Făt-Frumos, om serios totuÈ™i, conÈ™tient de datoria lui față de È›ară, s-a dus acasă È™i a încercat să vadă cum de povestea ieÈ™i aÈ™a de dezlânată. Ignoră chiar È™i faptul că una dintre Ilene (cea deja convinsă că-i regina) i se uita peste umăr, s-a aÈ™ezat la biroul său È™i a purces la a-È™i interpreta propria-i poveste (puÈ›in „parÈ™iv”, pentru a avea o reacÈ›ie imediată, îÈ™i struni atenÈ›ia chiar către aceasta). Dar desigur, aceasta este o altă poveste... Nu pierdeÈ›i Partea a II-a - Interpretarea È™i, ca să fim È™i noi cu moÈ›, Partea a III-a - Concluziile!