Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” – organizații sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar – vă solicită să dispuneți, în regim de urgență, revocarea Circularei nr. 26564/17.04.2026, aprobată de secretarul de stat Sorin Ion, referitoare la transmiterea datelor privind reducerea cheltuielilor de personal în anul 2026 față de anul 2025, pentru inspectoratele școlare și unitățile de educație extrașcolară.
Domnule Ministru,
În primul rând, vă rugăm să observați că Circulara nr. 26564/17.04.2026 a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor obligatorii ale art. 4 alin. (1) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar (înregistrat la M.M.F.T.S.S.-U.P.D.S.P.S. sub nr. 1104/09.07.2025 și publicat în Monitorul Oficial, Partea a V-a nr. 5/14.08.2025), în condițiile în care federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar nu au fost consultate anterior emiterii acesteia.
În plus, deși în conținutul Circularei nr. 26564/17.04.2026 se invocă prevederile art. XLIX din O.U.G. nr. 7/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, prin solicitarea de a se raporta cu celeritate datele privind reducerea cheltuielilor de personal se încalcă însăși prevederile exprese ale art. XLIX din O.U.G. nr. 7/2026 care exceptează de la măsura reducerii cheltuielilor de personal din cadrul UNITĂȚILOR și INSTITUȚIILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE STAT.
Vă rugăm să aveți în vedere că legiuitorul nu a exceptat doar unitățile de învățământ preuniversitar, ci a exceptat TOATE UNITĂȚILE ȘI INSTITUȚIILE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE STAT.
În ceea ce privește unitățile de educație extrașcolară, redăm prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează aceste unități:
- potrivit art. 19 lit. c), unitățile de educație extrașcolară din sistemul național de învățământ (cluburile sportive școlare, palatele și cluburile copiilor, Palatul Național al Copiilor din București și centrele județene de excelență/Centrul Municipiului București pentru Excelență) fac parte din rețeaua școlară;
- pct. 47 din Anexa la lege: „47. Rețeaua școlară națională reprezintă totalitatea unităților de învățământ preuniversitar și a unităților de educație extrașcolară acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, cuprinse în sistemul național de învățământ preuniversitar.”
- pct. 50 din Anexa la lege: „50. Sistemul național de învățământ preuniversitar este constituit din totalitatea unităților de învățământ de stat, particular și confesionale, precum și a unităților de educație extrașcolară, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, în cadrul de organizare prevăzut de prezenta lege.”
Din prevederile legale mai sus redate rezultă că unitățile de educație extrașcolară sunt parte a sistemului național de învățământ preuniversitar și sunt parte componentă a rețelei școlare, deci sunt unități din învățământul preuniversitar de stat.
Faptul că, potrivit art. 145 din Legea nr. 198/2023, Ministerul Educației și Cercetării asigură finanțarea unităților pentru activități extrașcolare nu constituie un argument pentru a dispune unităților de educație extrașcolară să ia măsuri de reducere a cheltuielilor de personal.
În ceea ce privește inspectoratele școlare, acestea sunt în mod evident instituții care funcționează în învățământul preuniversitar – a se vedea în acest sens dispozițiile art. 3 lit. s), art. 53, art. 63 alin. (5) rap. la alin. (1), art. 78 alin. (3), art. 115 alin. (2) lit. j), art. 119 alin. (1) etc. din Legea nr. 198/2023.
În consecință, unitățile de educație extrașcolară și inspectoratele școlare fac parte din categoria UNITĂȚILOR ȘI INSTITUȚIILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR, astfel că sunt exceptate de la măsura reducerii cheltuielilor de personal în anul 2026.
Pentru aceste considerente, se impune, în regim de urgență, revocarea Circularei nr. 26564/17.04.2026.
După cum bine se cunoaște, începând cu luna martie educația are un nou ministru. Având în vedere munca aproape sisifică în identificarea unui astfel de „doritor” pe care cel care este așezat la butoanele Guvernului a trebuit să o facă, ne întrebam pe atunci dacă acest fapt va fi de vreun ajutor sistemului educațional. Între timp, s-a clarificat și răspunsul: NU, ba chiar dimpotrivă.
„Electrocutați” aproape în permanență de „marile adevăruri” enunțate de ocupantul celui mai important scaun de pe General Berthelot, la care „luatul gurii pe dinainte” pare să fie o „competență” îndelung exersată, ni s-a adus recent la cunoștință că una dintre marile probleme ale educației românești este lipsa de onestitate a liderilor de sindicat în raporturile acestora cu ministerul. „Indivizii” aceștia, pe de o parte discută cu ministerul, iar pe de altă parte tot dau în judecată, înglodând ministerul și țara în datorii.
Ce să zicem? Ne-am ferit și ne ferim să aducem în discuție în context sindical (ne)demna noastră clasă politică (o formulare care trebuie luată doar în simplitatea diferențelor de opinie relativ la competențele dovedite), limitându-ne, indiferent de specia politică aparținătoare, la a pune problema diferitelor decizii și măsuri. Și totuși, parcă lucrurile ar mai trebui să se schimbe: cu fiecare apolitic urcat într-o funcție (personajul aflat în discuție reclamându-se și el din încrengătura apoliticilor) lucrurile s-au politizat și mai abitir, fesul interesului, fie el doar legat de menținerea scaunului propriu, sfidând nu numai logica, ci și bunul-simț.
Așadar, încercând să ne dumirim asupra acuzațiilor ministeriale, ne-am adus aminte că onestitatea are de-a face cu cinstea, credibilitatea sau onorabilitatea, o virtute care constă în a susține adevărul, în a fi decent, precaut, rezonabil și just (echitabil). Oho! Grea virtute... Dar poate că exemplele ne vor lămuri pe cât se poate de bine.
Iar unul recent ține de solicitarea făcută undeva în după-amiaza zilei de vineri, 17 aprilie, (cam așa se adoptă toate măsurile „relevante” la Ministerul Educației) ca instituțiile din educație aflate în finanțarea ministerului educației (inspectorate școlare, palate și cluburi ale copiilor, cluburi sportive etc.) să reducă cheltuielile de personal cu 10%, cu un termen de rezolvare luni, 20 aprilie. De unde până unde? Galvanizat probabil de „bolojanul” de la Palatul Victoria și de articolul XLIX al deja faimoasei ordonanțe de urgență nr. 7/2026, „onorabilul” domn, copleșit mai mult ca sigur de datoria fixării pe cât se poate de bine a scaunului ministerial în podeaua biroului, a aruncat pe piață propria sa logică, în așa mod că de acum „din” înseamnă „de”... Sunteți deja în ceață, nu-i așa? Lăsând de-o parte faptul că ceața se cam instaurează după fiecare măsură adoptată în educație, amintindu-ne că știm încă a citi, iar textul ordonanței este unul public, concluzia noastră ni se pare suficient de „onestă”: ordonanța amintită exceptează de la reducerea cheltuielilor de personal „unitățile și instituțiile DIN învățământul de stat”, ceea ce, nu numai în opinia noastră, ci și a consilierilor juridici consultați, ba chiar a unor case de avocatură cărora li s-a cerut o poziție juridică, acoperă tot ceea ce „mișcă” în învățământul de stat. Dar surpriză: ministerialii din educație înțeleg că „DIN” se referă doar la „unitățile și instituțiile DE învățământ”.
Fără să ne propunem să tranșăm aici această problemă, preocupați de carențele de onestitate de care sindicaliștii cam dau dovadă în opinia ministrului, vom trece la problema generală: da, este adevărat că sindicatele ridică problemele cu care se confruntă sistemul educațional, cu precădere salariații acestuia, ocupanților de scaune din minister, după care aduc în fața instanțelor de judecată respectivele probleme, solicitând tranșarea de către acestea a „dreptății”. Și o nouă surpriză (cu un alt „adresant”, evident): instanțele de judecată cam dau dreptate salariaților. Cel puțin așa stau lucrurile dacă este să cercetăm zecile și sutele de mii de procese intentate și pierdute. Iar cum onestitatea nu se cumpără simplu de la piață, după cum pare să sugereze domnul ministru (care se plângea mai zilele trecute că nu i se recunosc „meritele” în administrarea treburilor educației), ne-am întreba ce anume este onest? Să negi un drept acordat de lege sau să-l câștigi în instanța de judecată?
De altfel, procesele câștigate de sindicate au provocat supărare mare actualului „trecător” ministerial. Într-atât de mare că județele în care sunt cei mai lipsiți de onestitate lideri, adică cele mai multe procese câștigate, s-a trimis pentru a n-a oară (n-am făcut o numărătoare, dar cifra există pe la cei responsabili) onor „sperietoarea” de funcții mai mărunte, respectiv faimosul audit. „Verificarea modului de întocmire a întâmpinărilor, apelarea hotărârilor judecătorești și asigurarea legalității modului de calcul și plată a sumelor rezultate din punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești în anul 2024” este pomposul titlu al operațiunii de control, fiecare director de școală fiind obligat să răspundă „scurt pe doi” la nu mai puțin de 38 de întrebări legate direct de tematică. De acord, controalele sunt unul din atributele instituționale, dar de aici și până la a cere „camioane” de hârtii, multe dintre acestea pline cu copii ale dosarelor de instanță (???), parcă distanța este una destul de mare.
Onești, vom cere doar ca lucrurile să rămână în cadrul legal... pentru a nu fi nevoie de o urmărire legală. Se va întâmpla astfel? Semnele nu sunt prea îmbucurătoare, dar nici nu au cum să fie având în vedere oceanul de ipocrizie în care par să se cam arunce bucuroși nevoie mare toți cei băgați în seamă cu vreo funcție...
Iar cu cât funcția este mai sus, cu atât și lumea pare să înceapă a se învârti nu pe măsura naturii, ci pe măsura „Sorilor” atât de incandescenți. Sau cel puțin cam așa se poartă cei în cauză, actualul ministru ale educației având suficiente valențe de prototip în această privință. Spunem aceasta, găsind o justificare și mai profundă titlului acestor rânduri, fiindcă ne-au revenit în minte și recentele simulări ale examenelor naționale...
Cunoașteți, desigur, faptul că acestea s-au derulat pe fondul unor proteste ale salariaților din educație, ceea ce a făcut ca în aproape toate comisiile să fie prezenți, vorba aceea, „și cățel și purcel”, dar într-un număr mic cei cu catalogul, adică cei care ar fi trebuit de fapt să fie prezenți. Dând dovadă de o maximă onestitate, „trecătorul” nostru a lucrat zi și noapte până când lauda de sine l-a adus la un procent aproape de maxim în ceea ce privește organizarea simulărilor. Lucrurile s-au mai încurcat, evident, atunci când s-a pus problema corecturii lucrărilor, care nu mai putea fi făcută de doamna contabilă, de doamna secretară, de doamna bibliotecară sau de cine mai știe cine (de aici și prelungirea termenelor de publicare a rezultatelor). Fără să ne batem capul cu unele afirmații precum că notele obținute par să fi fost date adesea de deosebit de buni (ne)specialiști, vom reuși însă să identificăm destul de repede sincopa „reală” care a afectat bunul mers al acestor activități: profesorii de logică... Așa zice domnul ministru: „nu am pregătit și profesorii pentru a corecta această logică”.
Încă nu vă blocați, că ajungem imediat la final... Prin urmare, ar fi de subliniat poate, onest, că întârzierea corecturii s-a datorat refuzului celor calificați de a corecta lucrările în contextul protestelor sindicale, iar nu faptului că profesorii nu sunt pregătiți să corecteze logica. Dar credem că problema domnului ministru este mai curând alta și se leagă de „ACEASTĂ” logică. Profesori de logică, capabili să corecteze la logică, se mai găsesc, dar oricât am căutat nu am reușit să găsim persoane competente pentru a corecta în logica ministerială. Dar cine știe, poate că o puternică misiune de audit pe această temă va rezolva problema, propunerea noastră fiind ca prin chestionarele și documentațiile solicitate să fie educate și verificate competențele de logică ale întregului personal de conducere, îndrumare și control, precum și ale personalului didactice auxiliar, căci cine știe, s-ar putea ca la vară să fie nevoie de... corectori la ACEASTĂ logică.
În rest, spor la învățat onestitatea electro-logicii ministeriale!
Miercuri, 22 aprilie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi a fost înscrisă următoarea problemă:
I. Revenire la măsurile referitoare la reducerea cheltuielilor de personal, conform adresei MEC nr. 26564/17.04.2026
În cadrul ședinței au fost discutate următoarele aspecte:
I. Se aprobă revenirea asupra hotărârii Consiliului de Administrație I.S.J. Hunedoara din data de 20.04.2026, cu următoarele măsuri:
- pentru Palatul Copiilor Deva: reducerea cheltuielilor privind salariile cu 8.844 lei din plata cu ora;
- pentru Clubul Sportiv Școlar Petroșani: reducerea indemnizației de hrană pentru 3 persoane, reducerea sporului de doctorat, reducerea a 3 posturi didactice;
- pentru Centrul Județean de Excelență Hunedoara: reducerea sumei din plata cu ora;
- pentru Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara: se completează macheta cu suma de 24.611 lei care se recuperează din FUNAS – din concedii medicale din lunile februarie și martie;
- pentru Clubul Sportiv Școlar Hunedoara: reducerea plății cu ora pentru 2,6 posturi și reducerea plății cu ora la titulari.
O profesoară româncă a transmis un mesaj dur tuturor elevilor din România care se plâng de obicei de faptul că nu le place la È™coală, dar È™i părinÈ›ilor È™i profesorilor din România care sunt nemulÈ›umiÈ›i de felul în care se „face carte” la noi.
Doctorand la Universitatea din Poitiers (FranÈ›a) È™i la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din IaÈ™i, Ana-Maria Constantin predă în prezent la un liceu de prestigiu din FranÈ›a, iar, de curând, a postat pe Facebook o analiză comparativă asupra sistemelor de educaÈ›ie din FranÈ›a È™i România, cu accent pe disciplina existentă în sistemul francez.
Nu È™tiu câÈ›i dintre voi aÈ›i văzut filmul „Liceenii”. Era o frântură din educaÈ›ia care a dispărut acum 25 de ani. S-au dus regulamentele È™colare dure, s-au dus uniformele obligatorii È™i profii exigenÈ›i.
Eu încă am mai prins câÈ›iva, în anii 1990, în faÈ›a cărora îmi mănânc unghiile, ba mai ziceam È™i-un „Tatăl nostru” de frică să nu mă scoată la tablă.
Azi, profesorii se plâng că elevii nu mai învață, că sunt mai bine îmbrăcaÈ›i ca ei, că la È™coală se face parada modei, atunci când elevii catadicsesc să vină la È™coală.
Dar nu vă spun mai multe, pentru că È™tiÈ›i È™i voi cam cu ce se mănâncă È™coala românească, cu milioane de absenÈ›e È™i promovabilitate mediocră la Bacalaureat de când s-au pus camere video care inhibă inspiraÈ›ia.
Nici să fii la catedră nu e mai bine, pentru că rezultatele dezastruoase le sunt imputate profesorilor. Dacă se chiulește, e vina lor, că nu știu să țină un curs care să-i atragă, care să le mențină interesul treaz, care să-i țină la școală și să nu-i trimită pe stradă sau prin baruri.
Dacă nu se învață e tot vina lor, a profesorilor. Aceasta era situaÈ›ia când încă eram profesoară în È›ară. Acum lucrez din nou în învățământ, în FranÈ›a, la Lycée de La Rochelle. Pentru că, un liceu care se respectă are o reputaÈ›ie. ReputaÈ›ie care se construieÈ™te în ani È™i cu mult efort.
Reputația se face pe baza rezultatelor de mai sus, dar și prin absolvenții săi. Absolvenții trebuie să continue studiile sau să fie angajați. Pentru a ajunge la studii universitare sau angajatul ireproșabil, liceul nu se joacă cu regulile.
Regulamentul este foarte dur È™i dacă vă povesteam de „Liceenii”, nu o făceam întâmplător. Toată lumea are uniformă. Uniforma este obligatorie. Obligatorie este È™i coafura fetelor, un coc micuÈ›, ca È™i barba permanent rasă a băieÈ›ilor.
Obligatorii sunt È™i pantofii negri cu toc de trei centimetri pentru fete. Balerinii nu sunt acceptaÈ›i, cum nu sunt permise nici tocurile mai mari de trei centimetri. Cine nu se încadrează este exclus de la cursuri sau mai bine zis, trimis acasă să se schimbe.
Dacă ai reuÈ™it să treci de prima selecÈ›ie de la poartă, te poate trimite acasă orice profesor sau Consilierul Principal Educativ care răspunde de ViaÈ›a Școlară. Și apoi, e problema ta dacă rămâi cu absenÈ›e nejustificate.
O să regreÈ›i cu ocazia consiliilor clasei care se reunesc la fiecare sfârÈ™it de semestru pentru a analiza situaÈ›ia È™colară È™i disciplinară a tuturor elevilor. Acolo, în È™edință, de față cu toÈ›i profesorii È™i directorii, absenÈ›ele, excluderile, abaterile disciplinare sunt tocate mărunt.
Dacă exagerezi, poÈ›i fi sigur că n-o să ai o diplomă pe care să scrie Lycée de La Rochelle ci o diplomă oarecare, fără prea multă valoare. Să revenim la regulament.
ȘtiÈ›i că, în România, se filmează orele cu telefonul mobil, că elevii se amuză între ei sau pe socoteala profesorului care, vrând-nevrând, e profesorul lor. Ei bine, aici e absolut imposibil.
Telefoanele mobile nu sunt permise în incinta È™colii (È™i nici în internat între anumite ore, cum e ora de studiu sau după stingere) È™i orice folosire a gadgeturilor mobile este sancÈ›ionată simplu prin confiscare.
Ulterior, aparatul ajunge la Directorul Adjunct care judecă singur dacă È™i când îl returnează proprietarului. Se poate ajunge la o lună, două, sau tot anul È™colar. În funcÈ›ie de gravitatea faptei. La ore, dacă nu eÈ™ti disciplinat, profesorul nu se încurcă cu tine.
Nu ai chef de oră, te pofteÈ™te afară, dar nici asta nu e de bine, pentru că nu ai voie să părăseÈ™ti liceul aÈ™a, când ai tu chef. Practic eÈ™ti obligat să rămâi în È™coală, È›i se notează excluderea, È™i o să lucrezi de unul singur la ViaÈ›a Școlară.
Ba, mai mult, o să mai primeÈ™ti È™i o pedeapsă ca să nu te mai amuzi în ore în loc să asculÈ›i lecÈ›ia. Pedepse se dau uÈ™or. Se numesc „ReÈ›ineri”. O să faci teme, eseuri, pe diverse subiecte, în general legate de greÈ™eala făcută.
Dacă ai fost lipsit de respect, o să scrii câteva pagini despre respect È™i nevoia de respect. Dacă ai copiat, o să argumentezi cum dăunează copiatul disciplinei È™colare... Dacă excelezi în greÈ™eli o să faci multe chestii practice.
De exemplu, o să lucrezi pentru colectivitate la restaurantul unde mănâncă elevii, o să faci curat prin È™coală sau la spălătorie. Și vă spun sincer, nimic din toate astea nu e amuzant. Dar e meritat. GreÈ™elile meritate sunt asumate.
O reÈ›inere sau o excludere pleacă în plic la părinÈ›i care o retrimit semnată la È™coală. Ele rămân în dosarul elevului pentru posteritate. AbsenÈ›ele sunt foarte bine supravegheate. Practic, sistemul îÈ›i poate arăta la orice oră cine nu e prezent la cursuri È™i din ce motiv.
Motiv necunoscut înseamnă că echipa de la ViaÈ›a Școlară pune mâna pe telefon È™i sună. Te sună pe tine, părinte sau tutore. PărinÈ›ii pot vedea È™i ei de acasă dacă odrasla e la È™coală au ba. Dacă părintele e cu copilul acasă, sună la È™coală ca să-i anunÈ›e absenÈ›a È™i motivul.
Totul e contabilizat. Dacă ai lipsit, când apari la È™coală te prezinÈ›i cu carnetul personal pentru a justifica absenÈ›a È™i a o reglementa informatic. PărinÈ›ii semnează absenÈ›ele elevilor minori, majorii pot să È™i le semneze singuri, în consecință de cauză.
Elevii È™i părinÈ›ii au semnat contractul cu È™coala. Contractul e lege È™i toată lumea se supune. DemocraÈ›ia... e în altă parte. (Material preluat de pe site-ul „stiridiaspora.com”)