Federațiile sindicatelor din învățământ au organizat astăzi, vineri, 22 august, o nouă manifestație de protest față de Legea Bolojan și prevederile acesteia privind educația, în fața sediului Ministerului Educației.
Protestele declanșate de sindicatele din educație în urmă cu patru săptămâni intră în a 16-a zi și vor continua până la începutul anului școlar.
De asemenea, Federațiile au transmis profesorilor că este esențial ca, în data de 8 septembrie, să nu participe la festivitățile de deschidere oficială a anului școlar 2025-2026:
„Nu putem să participăm la festivități golite de conținut și să aplaudăm discursuri ipocrite și demagogice!”
DOCUMENTE ATAȘATE
Apel al federațiilor sindicale din educație
Federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” – au declanșat referendum pentru ca, în data de 8 septembrie 2025, începând cu ora 9:00, în toate unitățile de învățământ unde există membri de sindicat ai celor două federații să se boicoteze începerea cursurilor anului școlar 2025-2026.
MOTIVELE PROTESTULUI:
De asemenea, trebuie să ținem cont și de faptul că se pregătește eliminarea titularizării în sistemul de învățământ, măsură care va lovi în toate cadrele didactice din învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal.
În aceste zile, când – prin Legea nr. 141/2025 – educația este grav afectată de măsuri care aduc prejudicii majore sistemului de învățământ, subminând munca profesorilor, viitorul copiilor și încrederea părinților, este esențial ca, în data de 8 septembrie, membrii de sindicat și toți salariații din educație:
➢ să nu participe la festivitățile de deschidere oficială a anului școlar 2025-2026;
➢ să nu desfășoare niciun fel de activități specifice începutului de an școlar: să nu organizeze ședințe cu părinții; să nu participe la ședințele organizate de unitatea de învățământ; să nu ridice/împartă manualele; să nu desfășoare activități cu elevii/preșcolarii etc.;
➢ să poarte însemne distinctive referitoare la protest (banderole, ecusoane etc.);
➢ să participe la acțiunile de protest organizate de federațiile noastre în București sau, după caz, la cele organizate de sindicatele afiliate în municipiile reședință de județ.
Nu putem sta deoparte când respectul față de educație este înlocuit cu dispreț.
Nu putem să participăm la festivități golite de conținut și să aplaudăm discursuri ipocrite și demagogice, în timp ce în spatele lor se iau decizii care pun în pericol viitorul copiilor noștri.
Adresăm, pe această cale, rugămintea ca părinții și elevii să fie solidari cu acțiunile noastre și să nu participe la activitățile preconizate a se derula pe data de 8 septembrie 2025 la nivelul unităților de învățământ.
Pe 8 septembrie, alegerea este a fiecăruia dintre noi: putem să ne asumăm consecințele boicotării începutului de an școlar și să arătăm că suntem uniți, că nu mai acceptăm jumătăți de măsură și că vrem o educație care să ridice România – nu să o doboare – alegând să fim împreună la Marșul Educației SAU putem sta deoparte (lăsând impresia că suntem mulțumiți și acceptăm necondiționat măsurile dispuse abuziv împotriva învățământului).
Pe 8 septembrie 2025, ieșim în stradă pentru Marșul Educației – un protest al demnității și al responsabilității față de viitorul școlii românești!
Joi, 28 august 2025, la solicitarea S.I.P. Județul Hunedoara, s-a desfășurat Comisia Paritară a I.S.J. Hunedoara. Ordinea de zi a acestei ședințe s-a concentrat pe efectele Legii nr. 141/2025 și ale legislației subsecvente în învățământul hunedorean.
Astfel, limitându-ne la informațiile furnizate, la nivelul județului Hunedoara între consecințele, evident negative, măsurilor de austeritate se pot aminti:
▪ pierderea personalității juridice de către trei unități de învățământ (două în municipiul Brad și una în municipiul Petroșani), o altă unitate de învățământ (Aninoasa) păstrându-și personalitatea juridică chiar dacă efectivele sale sunt sub normele legale, fiind unitate unică la nivelul unității administrativ-teritoriale;
▪ desființarea a șase structuri școlare (Merișor, Sântandrei, Nădăștia de Sus, Strei, Băiești și Podele), care se adaugă celor trei deja preconizate a-și înceta existența;
▪ comasarea a aproximativ 20 de clase la nivel județean datorită efectivelor de elevi sub normele legale;
▪ dispariția aproximativ 350 de posturi la nivel județean, în proporție covârșitoare didactice, în principal datorită creșterii normei didactice.
Fără să putem garanta că efectele măsurilor adoptate se limitează la cele amintite mai sus, informațiile furnizate fiind formulate verbal, fără punerea la dispoziție a unor documente asumate, este deja evident că avem de-a face cu o bulversare a începutului de an școlar, de unde și nemulțumirea și starea de tensiune existentă în sistem. Evident, dacă este să aducem în discuție și zecile (dacă nu sutele) de colegi cu contracte pe perioadă determinată rămași fără posturi, iar după aceea sutele de colegi înscriși la testarea județeană care se va derula la început de septembrie, în cazul cărora este greu de spus dacă își vor găsi un loc de muncă, situația este cu atât mai explozivă.
De unde și apelul S.I.P. Județul Hunedoara, formulat explicit în cadrul ședinței, adresat personalului de conducere, îndrumare și control de a nu interfera în mod negativ cu protestele din data de 8 septembrie (în măsura în care nu doresc sau nu pot să susțină acțiuni menite să vină în sprijinul educației), inclusiv prin abandonarea organizării oricăror festivități de deschidere și a celorlalte activități prilejuite de noul an școlar în această zi.
În finalul ședinței au fost reiterate de altfel toate acțiunile de protest care s-au derulat în această vară și mai ales cele care urmează în perioada următoare, cu precădere în data de 8 septembrie, inclusiv apelul adresat elevilor și părinților acestora de a nu sprijini măsuri luate împotriva educației prin prezența lor la festivitățile de deschidere sau la alte activități derulate în această zi.
O profesoară româncă a transmis un mesaj dur tuturor elevilor din România care se plâng de obicei de faptul că nu le place la È™coală, dar È™i părinÈ›ilor È™i profesorilor din România care sunt nemulÈ›umiÈ›i de felul în care se „face carte” la noi.
Doctorand la Universitatea din Poitiers (FranÈ›a) È™i la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din IaÈ™i, Ana-Maria Constantin predă în prezent la un liceu de prestigiu din FranÈ›a, iar, de curând, a postat pe Facebook o analiză comparativă asupra sistemelor de educaÈ›ie din FranÈ›a È™i România, cu accent pe disciplina existentă în sistemul francez.
Nu È™tiu câÈ›i dintre voi aÈ›i văzut filmul „Liceenii”. Era o frântură din educaÈ›ia care a dispărut acum 25 de ani. S-au dus regulamentele È™colare dure, s-au dus uniformele obligatorii È™i profii exigenÈ›i.
Eu încă am mai prins câÈ›iva, în anii 1990, în faÈ›a cărora îmi mănânc unghiile, ba mai ziceam È™i-un „Tatăl nostru” de frică să nu mă scoată la tablă.
Azi, profesorii se plâng că elevii nu mai învață, că sunt mai bine îmbrăcaÈ›i ca ei, că la È™coală se face parada modei, atunci când elevii catadicsesc să vină la È™coală.
Dar nu vă spun mai multe, pentru că È™tiÈ›i È™i voi cam cu ce se mănâncă È™coala românească, cu milioane de absenÈ›e È™i promovabilitate mediocră la Bacalaureat de când s-au pus camere video care inhibă inspiraÈ›ia.
Nici să fii la catedră nu e mai bine, pentru că rezultatele dezastruoase le sunt imputate profesorilor. Dacă se chiulește, e vina lor, că nu știu să țină un curs care să-i atragă, care să le mențină interesul treaz, care să-i țină la școală și să nu-i trimită pe stradă sau prin baruri.
Dacă nu se învață e tot vina lor, a profesorilor. Aceasta era situaÈ›ia când încă eram profesoară în È›ară. Acum lucrez din nou în învățământ, în FranÈ›a, la Lycée de La Rochelle. Pentru că, un liceu care se respectă are o reputaÈ›ie. ReputaÈ›ie care se construieÈ™te în ani È™i cu mult efort.
Reputația se face pe baza rezultatelor de mai sus, dar și prin absolvenții săi. Absolvenții trebuie să continue studiile sau să fie angajați. Pentru a ajunge la studii universitare sau angajatul ireproșabil, liceul nu se joacă cu regulile.
Regulamentul este foarte dur È™i dacă vă povesteam de „Liceenii”, nu o făceam întâmplător. Toată lumea are uniformă. Uniforma este obligatorie. Obligatorie este È™i coafura fetelor, un coc micuÈ›, ca È™i barba permanent rasă a băieÈ›ilor.
Obligatorii sunt È™i pantofii negri cu toc de trei centimetri pentru fete. Balerinii nu sunt acceptaÈ›i, cum nu sunt permise nici tocurile mai mari de trei centimetri. Cine nu se încadrează este exclus de la cursuri sau mai bine zis, trimis acasă să se schimbe.
Dacă ai reuÈ™it să treci de prima selecÈ›ie de la poartă, te poate trimite acasă orice profesor sau Consilierul Principal Educativ care răspunde de ViaÈ›a Școlară. Și apoi, e problema ta dacă rămâi cu absenÈ›e nejustificate.
O să regreÈ›i cu ocazia consiliilor clasei care se reunesc la fiecare sfârÈ™it de semestru pentru a analiza situaÈ›ia È™colară È™i disciplinară a tuturor elevilor. Acolo, în È™edință, de față cu toÈ›i profesorii È™i directorii, absenÈ›ele, excluderile, abaterile disciplinare sunt tocate mărunt.
Dacă exagerezi, poÈ›i fi sigur că n-o să ai o diplomă pe care să scrie Lycée de La Rochelle ci o diplomă oarecare, fără prea multă valoare. Să revenim la regulament.
ȘtiÈ›i că, în România, se filmează orele cu telefonul mobil, că elevii se amuză între ei sau pe socoteala profesorului care, vrând-nevrând, e profesorul lor. Ei bine, aici e absolut imposibil.
Telefoanele mobile nu sunt permise în incinta È™colii (È™i nici în internat între anumite ore, cum e ora de studiu sau după stingere) È™i orice folosire a gadgeturilor mobile este sancÈ›ionată simplu prin confiscare.
Ulterior, aparatul ajunge la Directorul Adjunct care judecă singur dacă È™i când îl returnează proprietarului. Se poate ajunge la o lună, două, sau tot anul È™colar. În funcÈ›ie de gravitatea faptei. La ore, dacă nu eÈ™ti disciplinat, profesorul nu se încurcă cu tine.
Nu ai chef de oră, te pofteÈ™te afară, dar nici asta nu e de bine, pentru că nu ai voie să părăseÈ™ti liceul aÈ™a, când ai tu chef. Practic eÈ™ti obligat să rămâi în È™coală, È›i se notează excluderea, È™i o să lucrezi de unul singur la ViaÈ›a Școlară.
Ba, mai mult, o să mai primeÈ™ti È™i o pedeapsă ca să nu te mai amuzi în ore în loc să asculÈ›i lecÈ›ia. Pedepse se dau uÈ™or. Se numesc „ReÈ›ineri”. O să faci teme, eseuri, pe diverse subiecte, în general legate de greÈ™eala făcută.
Dacă ai fost lipsit de respect, o să scrii câteva pagini despre respect È™i nevoia de respect. Dacă ai copiat, o să argumentezi cum dăunează copiatul disciplinei È™colare... Dacă excelezi în greÈ™eli o să faci multe chestii practice.
De exemplu, o să lucrezi pentru colectivitate la restaurantul unde mănâncă elevii, o să faci curat prin È™coală sau la spălătorie. Și vă spun sincer, nimic din toate astea nu e amuzant. Dar e meritat. GreÈ™elile meritate sunt asumate.
O reÈ›inere sau o excludere pleacă în plic la părinÈ›i care o retrimit semnată la È™coală. Ele rămân în dosarul elevului pentru posteritate. AbsenÈ›ele sunt foarte bine supravegheate. Practic, sistemul îÈ›i poate arăta la orice oră cine nu e prezent la cursuri È™i din ce motiv.
Motiv necunoscut înseamnă că echipa de la ViaÈ›a Școlară pune mâna pe telefon È™i sună. Te sună pe tine, părinte sau tutore. PărinÈ›ii pot vedea È™i ei de acasă dacă odrasla e la È™coală au ba. Dacă părintele e cu copilul acasă, sună la È™coală ca să-i anunÈ›e absenÈ›a È™i motivul.
Totul e contabilizat. Dacă ai lipsit, când apari la È™coală te prezinÈ›i cu carnetul personal pentru a justifica absenÈ›a È™i a o reglementa informatic. PărinÈ›ii semnează absenÈ›ele elevilor minori, majorii pot să È™i le semneze singuri, în consecință de cauză.
Elevii È™i părinÈ›ii au semnat contractul cu È™coala. Contractul e lege È™i toată lumea se supune. DemocraÈ›ia... e în altă parte. (Material preluat de pe site-ul „stiridiaspora.com”)