Miercuri, 05 martie 2025, a avut loc la Colegiul Național „Sf. Sava” din București, în organizarea Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, dezbaterea publică a proiectelor planurilor-cadru pentru învățământul liceal.
Întâlnirea, desfășurată pe parcursul a mai bine de șase ore, la care au participat peste 150 de cadre didactice/lideri de sindicat din toate județele țării, s-a bucurat de prezența reprezentanților la vârf ai Ministerului Educației și Cercetării (M.E.C.): ministrul educației, Daniel Ovidiu David, precum și secretarii de stat Sorin Ion și Bogdan Cristescu.
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație a fost reprezentat de Gabriel Vrînceanu, șef serviciu, și Ana Pauliuc, consilier.
Din partea Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic au participat Dana Stroe, director adjunct și Camelia Ghețu, șef serviciu.
Au mai fost prezenți Ruxandra-Eugenia Regalia, inspector școlar general adjunct și Eugen Ilea, președintele Federației Naționale a Părinților ProEdu.
Apreciem acțiunea ca fiind un real succes:
- singura dezbatere, în afara celei organizate de M.E.C. la care a participat conducerea ministerului;
- cea mai lungă dezbatere, peste 6 ore, prelungindu-se cu peste o oră și jumătate față de programul inițial;
- peste 40 de colegi au putut să ia cuvântul și să-și prezinte opiniile;
- un dialog deschis cu reprezentanții instituțiilor responsabile.
Vom reveni cu o sinteză a discuțiilor. Până atunci atașăm acestui articol materialele supuse dezbaterii de către M.E.C. și un material sintetic al Federației noastre.
Urmează ca Ministerul Educației și Cercetării să facă modificările potrivit celor rezultate din dezbaterile publice, planurile-cadru rezultate să fie din nou discutate cu noi, iar apoi să fie aprobate în comisia de validare.
MATERIALE ATAȘATE
Materiale F.S.E. „Spiru Haret”
- Agenda evenimentului
- Planurile-cadru pentru învățământul liceal - de la viziune la realitate
Materiale M.E.C. - Prezentarea proiectelor planurilor-cadru de învățământ pentru învățământul liceal
- Aspecte cheie;
- Impactul asupra cadrelor didactice. Oportunități;
- Aspecte care vizează elevii;
- Aspecte de interes pentru părinți;
- Aspecte care vizează operatorii economici;
- Puncte de vedere asupra principalelor observații exprimate în cadrul consultării publice privind planurile cadru de învățământ liceal.
Comitetul de supraveghere al Casei de Ajutor Reciproc (Instituție Financiar Nebancară) a Salariaților din Învățământul Preuniversitar Județul Hunedoara, întrunit în ședința ordinară din data de 12 februarie a.c., convocă Conferința Anuală a organizației pentru data de miercuri, 02 aprilie 2025, ora 13:00. Conferința va analiza activitatea desfășurată în anul 2024 și se va desfășura în sala „Spiru Haret” de la Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara.
Pe agenda de lucru a Conferinței sunt înscrise următoarele puncte:
- Raportul Comitetului de supraveghere;
- Raportul financiar contabil; bilanțul contabil;
- Raportul Comisiei de cenzori;
- Propuneri de îmbunătățire a activității;
- Dezbateri;
- Aprobarea materialelor prezentate.
Toate materialele supuse dezbaterii membrilor CAR vor fi postate pe site, pe măsură ce vor fi elaborate:
Convocator Conferință CAR (IFN) SIP Hunedoara
Comisiile de lucru
Agenda de lucru
Regulament organizare conferință
Materiale în lucru:
Raportul Comitetului de supraveghere
Raportul financiar contabil
Bilanțul
Raportul Comisiei de cenzori
Materiale atașate:
Convocator Conferință CAR (IFN) SIP Hunedoara
Comisiile de lucru
Agenda de lucru
Regulament organizare conferință
Joi, 27 februarie, în sala „Spiru Haret” de la sediul I.S.J. Hunedoara, în organizarea acestei instituții, motivată de proiectele de planuri-cadru pentru liceu lansate în dezbatere publică la începutul lunii februarie (consultarea publică urmând a se încheia în 6 martie 2025), s-a derulat ceea ce s-a dorit a fi o... dezbatere.
Întrunirea, care a reunit, alături de organizatori, cadre didactice din toate unitățile de învățământ liceal din județul Hunedoara, s-a bucurat de prezența unor reprezentanți din partea Ministerului Educației și Cercetării (Mircea Bertea, consilier al ministrului educației), Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație (Gabriel Vrânceanu, șeful serviciului Dezvoltare curriculum), mediului universitar (Anca Guță, Universitatea din Petroșani; Sorin Rațiu, Universitatea Politehnică Timișoara), elevilor și părinților, dar și din structurile organizatorice ale S.I.P. Județul Hunedoara (numărul total al participanților a depășit 200 de persoane).
Fără a se ieși din atmosfera în care s-au derulat inclusiv dezbaterile organizate de Ministerul Educației și Cercetării la nivel național (așa cum s-ar desprinde din feed-back-ul obținut de la participanții la aceste dezbateri), cea mai mare parte a celor trei ore și jumătate pe care s-au întins „discuțiile” a fost ocupată în primul rând cu prezentarea proiectelor de planuri-cadru, presărate acestea cu mulțumiri și aprecieri relative la diferiții factori interesați (este drept, cu o oarecare ignorare a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, lucru nu într-atât de surprinzător având în vedere și minima cooptare a acestora în procesul de elaborare a acestor proiecte).
Ideea majoră a acestei prime părți deosebit de extinse a „dezbaterii” a fost aceea că „avem nevoie de planuri-cadru noi”, chiar dacă argumentele în favoarea unei astfel de necesități stringente sunt cam absente și nimeni nu a realizat o cercetare serioasă a rezultatelor implementării unor planuri-cadru noi în învățământul gimnazial, „reformarea” învățământului liceal fiind gândită, cel puțin declarativ, în continuarea acestora.
Desigur, nu au lipsit în această primă parte nici celelalte idei amintite și reamintite în permanență din momentul lansării acestei consultări publice:
1. Aprecierile față echipa care a elaborat noile planuri-cadru...
Abandonând „festivismul”, rezultatele procesului de elaborare, prin prisma duratei și a „noutăților” aduse, sunt greu de justificat într-o notă pozitivă, modificările, având în minte și „promisiunile” de revenire asupra unor aspecte, fiind relativ modeste (oarecum simplificator, s-ar putea spune că au fost eliminate anumite discipline sau redus numărul de ore pentru a face loc unei decizii la nivelul elevului și a școlii).
2. Elevii sunt actorii principali ai acestei reforme...
Fără să ne ascundem după deget, ar fi de subliniat totuși că educația este realizată de cadrele didactice, iar elevii sunt beneficiarii acesteia, succesul sau insuccesul oricărei „reforme” educaționale (ne menținem ghilimelele, nefiind încă oferite contraargumente consistente împotriva afirmației că toate reformele educaționale postrevoluționare au eșuat în cele din urmă) depinzând într-o mare măsură de implicarea acestora.
3. Schimbare fără precedent în sistemul de educație din România...
O privire retrospectivă asupra evoluțiilor postrevoluționare din educația românească va arăta foarte repede că aproape niciuna dintre ideile proiectelor de planuri-cadru nu este nouă, „curajul” frecvent amintit fiind unul greu de dovedit, mai ales dacă avem în minte măsurile implementate prin „reforma Marga”. Acestea, mult mai consistent elaborate, au și funcționat timp de un an școlar, după care întregul proces a fost progresiv abandonat, în primul rând pe considerente... financiare.
4. Nu se mai dorește prorogarea unor prevederi legale...
Aceasta ar fi o dorință cel puțin salutară, dacă nu am vedea aici o doză consistentă de... ipocrizie, în condițiile în care o mare parte a legii învățământului preuniversitar adoptată în 2023 este prorogată, cu precădere chiar acele măsuri care ar avea darul să motiveze cadrele didactice în înhămarea la o căruță plasată adesea înaintea boilor (din motivații evident financiare).
5. O reașezare a educației pe autonomie și flexibilitate...
Ideea, care ar merita din plin sprijinul factorilor implicați, apreciem că are șanse deosebit de mici de concretizare, istoria ultimelor decenii arătând fără drept de apel că în absența unei finanțări adecvate a educației, orice idee, indiferent cât de bună, nu reușește să genereze rezultate pozitive (desigur, există câteva excepții, notabilă fiind aceea a susținerii examenelor naționale). Astfel, poate fi deosebit de frumos să vorbim despre un învățământ realizat, pe partea de decizie a elevului, pe grupe, cu opționale atractive, dar aproape imposibil de implementat în orizontul frazei-poruncă „cu încadrarea în bugetul alocat” (cea căreia nu i-a rezistat și nu îi rezistă mai nicio prevedere legală)...
Și am putea continua, dar credem că este suficient de clar spiritul în care s-a derulat prima parte a „dezbaterii”, mult prea „consistentă” în opinia noastră (semnalăm totuși că întinderea sa a fost redusă în raport cu intenția inițială, renunțându-se la unele prezentări).
Iar cu siguranță nu am uitat de studiul realizat (C.J.R.A.E. Hunedoara) cu privire la percepțiile și așteptările elevilor în ceea ce privește proiectele planurilor-cadru, dar, scuzată să ne fie percepția, apreciem că își găseau mai puțin locul în acest context statistici relative la ceea ce se dorește a fi introdus sau scos din acestea.
În dezbaterea propriu-zisă (după aprecierea noastră, cel mult o treime din durata pe care s-a derulat întâlnirea), cum probabil era de așteptat, s-a insistat pe argumentarea prezenței anumitor discipline/ore și anumite reașezări a acestora, cu precădere în învățământul tehnologic, fiind totuși subliniate și anumite „amenințări” (amintite acestea în parte în rândurile de mai sus) care ar putea submina „succesul” implementării.
În încheiere, nu vom nega aportul potențial pozitiv al unor astfel de întâlniri (cel puțin în măsura în care ele au un conținut adecvat titulaturii sub care sunt puse, lucru greu de observat însă până în prezent), deși impresia generală în raport cu întregul proces al adoptării noilor planuri-cadru este aceea că s-a stabilit o țintă unică, dar în lipsa unei gândiri a întregului context educațional. Iar aici avem în minte în primul rând contextul financiar, adevăratul hop al oricărei reforme în educația românească, dar nu numai, calitatea programelor (elaborate și acestea de comisii mai mult sau mai puțin misterioase), a manualelor (rigidizate prin politicile duse în anumite tipare, dar și „subțiate” pe considerente financiare – în măsura în care nu confundăm programa cu manualul, sunt totuși lucruri diferite a „enumera” conținuturi în două pagini sau a trata o problemă în opt pagini), „modelizarea” strictă a examenelor naționale, dificultățile cu care se realizează practica școlară în învățământul tehnologic, lipsa resurselor educaționale („dotarea” este doar primul pas, insuficient însă în raport cu concretizarea actului educațional) etc. fiind doar câteva dintre problemele care își cer o rezolvare.
Dar cine știe, poate că ultimele dezbateri programate (4 martie la Timișoara și 6 martie dezbatere on-line, la care ar fi de adăugat cea organizată de F.S.E. „Spiru Haret” la București în data de 5 martie) vor reuși să fie într-o mai mare măsură ceea ce se doresc a fi.
DOCUMENTE ATAȘATE
Prezentarea planurilor cadru – liceu – filiera teoretică
Prezentarea planurilor cadru – liceu – filiera vocațională
Prezentarea planurilor cadru – liceu – filiera tehnologică
Studiu CJRAE
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
1 | Informare 1030 din 25.05.2009 asupra OUG 40 / 2009 | 238.231 | 2019-08-27 16:37:22 | |
2 | Propuneri de amendare a Ordinului MECTS privind ,,profilul pedagogic'' | 180.442 | 2019-08-27 16:37:22 | |
3 | Tabel comparativ OUG 40 – propuneri amendare | 129.202 | 2019-08-27 16:37:22 |