Către MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
DOMNULUI MINISTRU MIHAI DIMIAN
Stimate Domnule Ministru,
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” – organizații sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar – vă adresează rugămintea de a dispune ACHITAREA ÎN CEL MAI SCURT TIMP a tranșei aferente anului 2026 din drepturile bănești dispuse prin hotărârile judecătorești, cuvenite salariaților din învățământ și pentru care nu s-a realizat plata.
Potrivit informațiilor primite, la nivelul țării există următoarele situații:
1) salariați care nu au primit nimic, deoarece drepturile cuvenite acestora depășesc valoarea de 10.000 lei/beneficiar, astfel că plata a fost condiționată de efectuarea unui audit cu privire la sumele cuvenite potrivit hotărârilor judecătorești;
2) salariați care, de asemenea, nu au primit nimic, deoarece unitățile de învățământ fie nu au calculat, fie nu au comunicat necesarul de plată în termenul impus de minister;
3) salariați care au primit doar o parte din drepturile cuvenite, deoarece sumele alocate au fost insuficiente.
Domnule Ministru,
Neplata drepturilor dispuse prin hotărârile judecătorești în favoarea salariaților aflați în situațiile de mai sus este lipsită de fundament legal, discriminatorie și contravine dispozițiilor aplicabile în materia executării hotărârilor judecătorești. Astfel:
În calitate de ordonator principal de credite pentru sumele acordate de la bugetul de stat cu titlul de drepturi salariale sau diferențe de drepturi salariale, Ministerul Educației și Cercetării TREBUIE SĂ ASIGURE PLATA INTEGRALĂ A DREPTURILOR SALARIALE care se cuvin salariaților din sistemul educațional potrivit hotărârilor judecătorești, în raport de tranșa anuală care trebuie plătită (calculată în funcție de anul pronunțării hotărârii judecătorești).
Vă rugăm să aveți în vedere că, potrivit art. 435 din Codul de procedură civilă, hotărârile judecătorești definitive constituie titlu executoriu și sunt obligatorii față de părțile din proces. Totodată, nerespectarea unei hotărâri judecătorești săvârșită prin neexecutarea hotărârii judecătorești privind plata salariilor este infracțiune, incriminată de art. 287 alin. (1) lit. e) din Codul penal.
În același timp, prin art. 35 alin. (3) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar (înregistrat la M.M.F.T.S.S.-U.P.D.S.P.S. sub nr. 1104/09.07.2025 și publicat în Monitorul Oficial, Partea a V-a, nr. 5/14.08.2025) unitățile/instituțiile din învățământul preuniversitar sunt obligate să calculeze și să transmită inspectoratului școlar și/sau ordonatorului principal de credite sumele necesare pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Totodată, constituie abatere disciplinară [potrivit art. 38 alin. (4) din același contract colectiv], refuzul de a se calcula sumele stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.
Astfel, unitatea de învățământ obligată prin titlu/titluri executoriu/executorii trebuie să asigure plata integrală a tranșei care se cuvine beneficiarilor, iar Ministerul Educației și Cercetării trebuie să aloce fondurile necesare – nu să creeze discriminare între salariați, prin măsuri de amânare a plății sumelor cuvenite, pe o perioadă nedeterminabilă din acest an.
Faptul că Ministerul Educației și Cercetării a dispus plata acestor diferențe salariale în luna aprilie, odată cu plata drepturilor salariale aferente lunii martie, a fost opțiunea acestuia de a nu aștepta finele anului 2026 (data limită pentru plata tranșelor din hotărârile judecătorești, stabilită prin art. XXIII din Legea nr. 141/2025 coroborat cu art. 3 alin. (2) din O.M.E.C. nr. 3226/2026 privind stabilirea procedurii de efectuare a plății titlurilor executorii de către unitățile/instituțiile din învățământul preuniversitar de stat în anul 2026 ), dar nu poate constitui un motiv pentru prejudicierea salariaților din învățământ care beneficiază de mai multe tipuri de drepturi salariale acordate prin hotărâri judecătorești și care se află în ultimii ani de plată eșalonată (ceea ce a determinat cuantumul mare al sumelor de încasat).
Reamintim că există salariați din învățământul preuniversitar care beneficiază, în baza mai multor hotărâri judecătorești, de:
- plata majorărilor/creșterilor salariale prevăzute de art. 4, art. 5 alin. (1), art. 7 și art. 8 din Anexa nr. I cap. I lit. B „Reglementări specifice personalului didactic din învățământ", respectiv art. 15 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;
- plata salariului de bază cuvenit prin utilizarea tranșelor de vechime în învățământ, instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2017;
- plata indemnizației de concediu de odihnă cu luarea în calcul a indemnizației de hrană;
- plata indemnizației de concediu de odihnă pentru activitatea desfășurată în baza unui contract individual de muncă încheiat în regim de plata cu ora;
- plata sporului pentru condiții de muncă etc.
Multe dintre aceste hotărâri sunt la achitarea ultimei tranșe de eșalonare, de 35% din valoarea titlului executoriu, astfel încât diferențele salariale cuvenite (fără inflație și dobânda legală penalizatoare acordată de instanță) depășesc suma de 10.000 de lei/salariat beneficiar.
În aceste condiții, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, vă solicită ca, în regim de urgență, să dispuneți PLATA INTEGRALĂ A DIFERENȚELOR DE DREPTURI SALARIALE CARE SE CUVIN TUTUROR SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNT, potrivit hotărârilor judecătorești definitive, ÎN CUANTUMUL CUVENIT, în raport de tranșa care trebuie achitată în anul 2026, concomitent cu ALOCAREA SUMELOR necesare pentru achitarea integrală a tranșelor aferente anului 2026 din titlurile executorii, astfel cum au dispus instanțele judecătorești, inclusiv acolo unde, din eroare, salariaților li s-au achitat sume conform O.U.G. nr. 48/2022).
După un chin de câțiva ani, guvernanții au reușit în cele din urmă să „producă” un proiect al unei așa-numite legi a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice.
Proiectul, apărut de altfel pe surse cu aproximativ o lună în urmă, dar negat ipocrit la acel moment cum că ar reprezenta varianta finală, s-a dovedit a fi același, amenințările semnalate pe atunci confirmându-se, ba chiar accentuându-se din anumite puncte de vedere.
Tot invocat ca „nevoie” națională, sub securea sa stând, potrivit declarațiilor guvernamentale, 700-800 de milioane de euro din fondurile europene, pare să-și fi găsit consensul aprobării într-un mod deosebit de inedit, dar menit probabil să bucure... multe buzunare. Aflată printre campioanele la creșterea marilor averi, România, prin cei care se fac că o conduc în beneficiul nostru al tuturor, pare să fi intuit că poate pune mâna pe mult mai mulți bani prin acest proiect: pe de o parte se asigură venirea fondurilor europene, iar pe de altă parte se scoate cel puțin aceeași sumă din buzunarele „sărăntocilor” care stau doar în chestia aceea numită salariu.
Mecanismul este relativ simplu: dacă în urmă cu o lună se vehicula drept coeficient de bază suma de 4325 lei, adică salariul minim pe economie, în prezent suma adusă în permanență în discuție este cea de 4100 lei, cu promisiunea că până pe la calendele grecești, plasate în 2031, acest coeficient va crește la 4793. Un calcul simplu arată foarte repede că cei 693 de lei diferență reprezintă o creștere de aproximativ 16,90%, întinsă pe cinci ani, respectiv 3,38% anual (condiționată și aceasta de creșterea P.I.B.-ului, altfel spus salariilor vor crește când va crește acesta, proporțional, pentru anul viitor creșterea învârtindu-se potrivit estimărilor Comisiei Europene în jurul „uimitorului” procent de 0,1%, iar prin 2028 de 2,3%).
Măcar pe-atât, vor spune unii, cu o doză bună de naivitate. Alții dintre noi însă, aducându-și aminte și de inflație, își cam vor pune mâinile în cap: 25% în ultimii trei ani și chiar în condițiile unei redresări economice, ușor de prevăzut o cifră asemănătoare, dacă nu mai mare, pentru următorii cinci ani. Adică banii pe care îi vom lua, cam aceiași potrivit proiectului legii salarizării, vor mai reprezenta cam jumătate în putere de cumpărare față de 2023.
Și cam aceasta este perspectiva generală. În particular, oprindu-ne la învățământ, proiectul confirmă încă o dată dezinteresul total față de educație, coeficienții alocați învățământului preuniversitar ridicându-se, pe execuție, până la „fantasticul” 2,35 la gradație 0 (2,93 la gradație 5) pentru profesorul cu gradul I și peste 25 de ani vechime (la o valoare de referință de 4100 lei, aceasta înseamnă 11997), la cealaltă extremă, profesorul debutant cu studii superioare fiind dăruit cu un coeficient de 1,84 (7544 lei).
Nu intrăm în amănunte în ceea ce privește celelalte categorii de personal, lucrurile stând și acolo la fel de jalnic (grilele sunt publice și au fost transmise integral în teritoriu), ba chiar fiind de semnalat numeroase erori (de exemplu, nivelul maxim pentru un contabil șef sau un secretar șef este de 1,57, în timp ce funcția de execuție are un coeficient pe gradație 0 de maxim 1,86).
Aparența unor creșteri salariale (încadrare pentru profesorul cu gradul I și peste 25 de ani vechime este la ora actuală de 10232), fiindcă ar putea exista astfel de momente de credulitate, cu atât mai mult cu cât guvernanții se laudă pe mai toate drumurile cu „marea” lor realizare, se destramă repede dacă vom citi nu numai grilele, ci și conținutul legii, respectiv anexa relativă la învățământ, unde nu se mai regăsesc: sporul de suprasolicitare neuropsihică de 10%, majorarea de 10% pentru funcția de diriginte, sporul de învățământ special pentru salariații din C.J.R.A.E., gradația de merit, indemnizația de hrană, indemnizația pentru titlul științific de doctor etc. Cu alte cuvinte, dacă salariații din învățământ vor rămâne măcar cu veniturile din prezent, oricum drastic diminuate și acestea prin toate absurdele măsuri de austeritate, va fi deja mult.
Dacă vom realiza și comparații, situația este și mai „albastră”, până la ne întreba pentru ce ne mai ostenim să menținem învățământul în țărișoara noastră, că oricum nu-l apreciază nimeni. Totuși, „băgând bățul prin gard” ar fi de amintit că inspectorul școlar general ajunge pe la 3,86, inspectorul de specialitate pe la 3,44, directorul de unitate de învățământ pe la 3,35, dar că medicul specialist la 3,20 pe gradație 0, iar medicul primar la 4,00 pe gradație 0, că un procuror stagiar pornește de la 2,70 pe gradație 0 și tot crește etc.
Vor urma negocieri, după cum se tot „latră”... Iertăciune pentru limbaj, dar ne este imposibil să evaluăm mai bine de atât o astfel de „prestație” guvernamentală sau, ca să nu fie umbră de îndoială, aparența unor negocieri, în care se vor asculta nemulțumirile, se vor corecta eventualele discrepanțe și erori, după care lucrurile vor curge pe repede înainte.
Reacțiile? Negative, evident. Lăsând de-o parte faptul că printre cei mai vocali nemulțumiți sunt în prezent chiar cei care au blocat prin votul lor demersurile inițiate pentru declanșarea grevei generale sau care au „sabotat” cu sârg încercarea de blocare a simulărilor naționale, „demolând” o poziție de negociere deosebit de puternică, sindicatele vor încerca „repare” ceea ce se poate remedia în actualele condiții. Altfel, soluțiile sunt doar pentru când nemulțumirea va fi devenit suficient de intensă pentru a răbufni într-o acțiune unitară radicală la nivelul sistemului educațional.
Joi, 21 mai, respectiv luni, 25 mai, în conformitate cu prevederile O MEC nr. 3919/14.05.2026 pentru aprobarea Metodologiei și criteriilor privind acordarea gradației de merit personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat 2026, s-au derulat lucrările Comisiei paritare de la nivelul I.S.J. Hunedoara, acestea având drept scop detalierea punctajelor aferente criteriilor, stabilirea punctajului minim pe categorii de personal și pe discipline/domenii/niveluri de învățământ.
Ținând seama de faptul că prevederile metodologice nu s-au modificat decât în ceea ce privește elementele procedurale, și acestea cu precădere datorită „faimoaselor” constrângeri bugetare, premisa de la care s-a plecat, cel puțin în ceea ce privește reprezentanții S.I.P. Județul Hunedoara, a fost aceea a menținerii fișelor de evaluare în formulele utilizate în ultimii ani (cu mici corecturi/reformulări în funcție de propunerile primite din teritoriu), cu atât mai mult cu cât calendarul concursului din acest an este unul deosebit de strâns.
O propunere cel puțin aparent de bun simț a ajuns însă foarte repede să irite „mușchii” instituționali, aceștia ținând cu orice preț o aliniere și a fișelor pentru personalul didactic auxiliar la un punctaj de 150 de puncte, analog fișelor pentru personalul didactic de predare, respectiv personalul de conducere, îndrumare și control.
În absența oricăror prevederi metodologice care să constrângă la o astfel de abordare, motivele invocate au punctat:
- analogia deja amintită cu celelalte fișe - „istoric” vorbind, și în cazul fișelor pentru personalul didactic și de conducere creșterea de la 100 la 150 de puncte s-a făcut prin introducerea unor criterii suplimentare care să justifice diferența de punctaj;
- faptul că „toate” județele cu care s-a vorbit fac acest lucru – dincolo de argumentarea sofistică implicită, ar fi de subliniat faptul că nu există o practică unitară, tocmai fiindcă acest lucru este lăsat la latitudinea comisiei paritare de la nivel județean;
- necesitatea sporirii complexității fișei având în vedere că este vorba despre obținerea gradației de merit, așa încât este nevoie de criterii de performanță – probabil uitându-se că fișele de post, cele în baza cărora se construiesc fișele de evaluare pentru personalul didactic auxiliar servesc chiar evaluării performanței și că, într-adevăr, în comisia paritară se pot propune criterii suplimentare, dar că mai întâi, pentru a fi aprobate, ele trebuie să fie formulate.
Apreciind că astfel de argumente nu justifică în niciun fel vreun „trebuie” (utilizat frecvent de altfel în multele ore de dezbatere), reprezentanții S.I.P. Județul Hunedoara au respins o astfel de intervenție asupra fișelor, care se rezuma de altfel la o multiplicare cu 50% a punctajului, eventualele criterii suplimentare fiind doar o „poveste” fără niciun fel de conținut.
Blocajul în această problemă nu a fost depășit, I.S.J. Hunedoara preferând să ignore prevederile contractului colectiv de muncă, potrivit cărora „Interpretarea clauzelor contractului se face prin consens. Dacă nu se realizează consensul, clauza se interpretează în sensul favorabil salariaților.”...
Sau nu! Ignoranța sună deja a scuză, în realitate situația fiind ceva mai „albastră”, reprezentanții I.S.J. Hunedoara încercând să argumenteze că ei sunt cei care „susțin” drepturile angajaților, creșterea punctajului pe fișele în cauză fiind evident în favoarea potențialilor candidați.
În pofida fracturilor de logică care ne-au fost provocate, lăsând de-o parte tot mai accentuata desprindere de realitate a scaunelor instituționale, ba chiar a unor nervoase-promise inițiative subminatoare ale sindicatului (pare să fi devenit o modă ca inspectoratele să-și tragă și ele câte un sindicat sub acoperire), activitățile s-au finalizat prin adoptarea fișelor pentru personalul didactic de predare, personalul de conducere, îndrumare și control, respectiv a criteriilor prezente în fișele pentru personalul didactic auxiliar. Balotajul pe punctaj în acest din urmă caz se va rezolva (cu ignorarea prevederilor din contractul colectiv de muncă amintite mai sus), din câte s-a putut afla din Consiliul de administrație derulat ulterior comisiei paritare, „conform procedurii...”.
Care procedură? Nu se prea știe, că nu prea s-a discutat ceva de acest gen. Oricum, chiar dacă ea stă într-un fel în puterea I.S.J.-ului, prevederile metodologice nu prea lasă niciun fel de libertate procedurală în ceea ce privește „umblarea” pe la fișe, punctaje etc., obiectul acesteia fiind limitat la organizarea și desfășurarea activităților din etapele concursului. Dar „interpretarea” a bătut întotdeauna legea, „poftele” fiind greu de reprimat.
Ce ar mai fi de spus? Că lăsând în urmă această problemă, pe deplin contestabilă în justiție, dar având darul de a conduce la blocarea derulării concursului, s-a reușit în cele din urmă stabilirea numărului de gradații pe fiecare categorie de personal, respectiv disciplină/domeniu (cu respectarea rigorilor metodologice în ceea ce privește „magicul” 16%, marea noutate metodologică, raportat la categoriile de personal și la numărul gradațiilor aflate deja în plată), în acest an urmând a fi acordate 93 de gradații personalului didactic de predare, 3 gradații personalului de conducere, îndrumare și control și 15 gradații personalului didactic auxiliar (loviți de „soarta” mai centrală sau mai locală sunt colegii din unitățile aflate în finanțarea ministerului, potențialele „gradații” ale acestora fiind asimilate reducerilor suplimentare de 10% a finanțării, aplicate cu sârguință în teritoriu de diriguitorii locali, chiar dacă o astfel de interpretare ține mai curând de alfabetismul nefuncțional transformat în competență fundamentală)... Un număr mult mai mic ca în alți ani, în pofida echilibrului menținut în județul Hunedoara, cauza fiind evident o reducere a numărului de posturi (dacă vă amintiți, acele reduceri raportat la care sindicatul a fost acuzat cu mare tam-tam județean că exagerează, dar care se dovedesc în realitate a fi mai drastice chiar și față de cifrele așa-zis mincinoase ale sindicatului).
Mai mult sau mai puțin perplecși raportat la ceea ce aduce mai curând cu o promovare a „umorilor” personale la nivel de politică instituțională, prea puțin încălziți de dreptatea cu care suntem încredințați pe la mai toate colțurile, dorim succes tuturor colegilor care vor participa la acest concurs (posibil ultimul)!
În cadrul acestei rubrici vă propunem o selecție a celor mai importante acte normative care reglementează cadrul general pentru activitatea profesională.