Noi suntem
SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR JUDEȚUL HUNEDOARA

I. După cum rezultă din dispozițiile art. 25 din Legea nr. 330/2009, pentru activitatea desfășurată, personalul plătit din fonduri publice beneficiază de un premiu anual, ce va trebui calculat, dupa implinirea perioadei de referinta, prin media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz, realizate în anul pentru care se face premierea:

„ART. 25 (1) Pentru activitatea desfășurată, personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz, realizate în anul pentru care se face premierea.
(2) Pentru personalul care nu a lucrat tot timpul anului, premiul anual se acordă proporțional cu perioada în care a lucrat, luându-se în calcul media salariilor de bază brute lunare realizate în perioada în care a desfășurat activitate.
(3) Premiile anuale pot fi reduse sau nu se acordă în cazul persoanelor care în cursul anului au desfășurat activități profesionale nesatisfăcătoare ori au săvârșit abateri pentru care au fost sancționate disciplinar. Aceste drepturi nu se acordă în cazul persoanelor care au fost suspendate sau înlăturate din funcție pentru fapte imputabile lor.
(4) Plata premiului anual se va face pentru întregul personal salarizat potrivit prezentei legi, începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acordă premiul.”

Textul de mai sus a fost abrogat incepand cu data de 1 ianuarie 2011 prin Legea 284 din 2010, publicata in MO in data de 28 decembrie 2010, iar in ceea ce priveste al. 4 al acestui articol, efectele aplicarii lui au fost, modificate prin prevederile art. 8 din Legea 285 din 2010, ce prevede salarizarea personalului bugetar in anul 2011, lege care si ea a fost publicata in MO tot in data de 28 decembrie 2010. Subliniez, ca potrivit art. 25 din Legea 330/2009, premiul anual se acordă proporțional cu perioada în care personalul a lucrat, luându-se în calcul media salariilor de bază lunare realizate în perioada în care a desfășurat activitate, iar in cazul in care lucratorul a desfășurat activități profesionale nesatisfăcătoare, ori a săvârșit abateri pentru care a fost sancționat disciplinar, premiul anual putea fi redus in tot sau numai in parte. Aceste drepturi, nu se acordă în cazul persoanelor care au fost suspendate sau înlăturate din funcție pentru fapte imputabile lor.

După cum rezultă din prevederile al. 4 ale articolului sus mentionat, plata premiului anual urma să se facă pentru întregul personalul bugetar, începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acordă. In ceea ce priveste al. 4 al acestui articol, efectele aplicarii lui au fost modificate/abrogate prin prevederile art. 8 din Legea 285 din 2010, ce prevede salarizarea personalului bugetar in anul 2011:

„ART. 8 Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi.”

Din analiza textelor de mai sus, rezulta ca sumele prevăzute cu titlu de premiu anual aferent anului 2010, nu se mai acorda in niciun fel, altfel supus nici fractionat, nici esalonat si nici succesiv. Cu toate acestea, aceste premii anuale au fost calculate, pentru fiecare bugetar in parte (calcul care se putea face obligatoriu numai in anul 2011), tinand cont de respectarea tuturor conditiilor de acordare detaliate mai sus, si bineinteles aplicate individual fiecarui bugetar in parte, dupa care insumand toate aceste premii anuale individuale se obtine o suma totala al carui cuantum „a fost” avut in vedere pentru a se face o anticipare/preconizare, altfel spus o antecalculatie, cu privire la un cuantum banesc cu care se vor face una sau mai multe majorari ale salariului de baza, in anul 2011.

In fapt, aceste majorari salariale in anul 2011 nu s-au mai acordat. Putem considera, ca suntem in situatia unor restrangeri de drepturi civile sub conditia promisiunii de acordare pe viitor a unei contraprestatii, care subliniez, ca ar trebui sa fie obligatoriu echivalenta si aplicata nediscriminator fiecarui bugetar in parte. Altfel spus, nu se mai acorda premiul anual aferent anului 2010 – deci se restrange dreptul bugetarilor, sub conditia ca tinand cont de cuantumul sumelor reiesite din calculul acestor premii, sa se acorde niste majorari ale salariului de baza, intr-un interval bine specificat din viitor („in anul 2011”), si in conditiile Legii 285/2010.

De asemenea arat ca nu se poate considera ca stabilirea cuantumului salariului bugetarilor pentru anul 2011 reprezinta „suma majorata” deoarece, este logic, că pentru a majora un salariu trebuie mai intai de toate sa-l stabilesti. Acest lucru, efectiv s-a realizat (adică a fost stabilit nivelul salariului de baza pentru anul 2011), prin art. 1 al Legii 285/2010, iar odată ce aceasta suma a fost stabilita, se creeaza premizele unei posibile majorari ale ei.

În ceea ce privește „majorările salariale de 15%” dispuse prin art. 1 al. 1 și 2 din Legea nr. 285/2010 și care au fost acordate începând cu luna ianuarie 2011 personalului din sectorul bugetar, acestea nu au cuprins și sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 ce l-i se cuveneau reclamanților.

Aceasta rezulta cu claritate din: a) Expunerea de motive ale Legii nr. 285/2010 și anume, in secțiunea a 2-a din această expunere, secțiune care se referă la motivul emiterii actului normativ și stabilire a modului de implementare a prevederilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice în anul 2011. Astfel, la punctul 1 din această secțiune care se referă la descrierea situației existente, se arată că pentru anul 2011, „măsurile necesare vizează asigurarea, începând cu luna ianuarie 2011, a unei recuperări parțiale a diminuării de 25% a salariilor personalului din sectorul bugetar, asigurându-se majorarea salariilor de bază din luna octombrie 2010 cu 15%.” – deci nu o majorare salariala datorata si unei plati fractionate, succesive si esalonate a premiului anual pentru anul 2010. b) Modul efectiv de transpunere in calculul matematic al sumelor prevazute de textele celor doua articole de lege, in sensul ca pentru a calcula exact suma rezultanta din premiile anuale aferente anului 2010, anul trebuie sa se fi implinit – deci deja ne situam calendaristic in prima zi lucratoare a anului 2011 ( 3 ianuarie 2011), zi lucratoare din care ordonatorii tertiari de credite incep sa faca calculele premiilor anuale pentru anul ce s-a incheiat la 31 decembrie 2010. Apoi urmeaza raportari la ordonatorii secundari si ulterior cei principali de credite si astfel se ajunge in final la suma globala aferenta acestor premii anuale. Este deci evident ca suma reiesita din insumarea tuturor premiilor anuale se contureaza ulterior momentul in care salariul de baza al bugetarilor aferent anului 2011 este aplicat si produce efecte in domeniul retribuirii muncii.

As, mai arata ca termenul de „majorare” din textul art. 1 al Legii 285/2010, difera ca si inteles/aplicare/efecte, cu termenul „majorare” regasit in cadrul art. 8, din aceeasi lege. Astfel, nu putem considera ca legiuitorul s-ar fi referit la una si aceeasi „majorare”. Daca legiuitorul ar fi dorit sa se refere la una si aceeasi majorare de 15%, atat cu privire la stabilirea cuantumului salariului de baza pentru luna ianuarie 2011, cat si a considerarii ca acest salar de baza este chiar salariul majorat la care s-a referit in art. 8, ar fi folosit pentru art. 8, sintagma: „Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acorda începand cu luna ianuarie 2011, in conformitate cu art. 1.”. Cum nu s-a uzat de aceasta formulare, rezulta indubitabil ca nu a fost in intentia legiuitorului sa faca vreo legatura intre termenii de „majorare” din cadrul articolelor 1 si 8 ale Legii 285/2010.

Daca totusi, am considera ca salariul de baza efectiv in plata in anul 2011 al bugetarilor, ar fi continut si fractiuni din premiul anual aferent anului 2010, ne-am expune la urmatoarele critici:
- s-ar introduce discriminari salariale reiesite din faptul ca premiul anual aferent bugetarilor pentru anul 2010, reprezinta o suma variabila pentru fiecare bugetar in parte, putand chiar lipsi in totalitate (sau sa fie acordat partial) in functie de savarsirea de abateri disciplinare, sau prestarea de activitati in mod nesatisfacator, precum si sub aspectul desfasurarii de activitati doar partial pe durata anului 2010, asa cum rezulta din art. 25 al. 2 si 3 din Legea 330/2009.
- s-ar contopi doua sume banesti cu caractere juridice diferite, in sensul ca se amesteca drepturile fundamentale si intangibile (cum ar fi salariul de baza acordat pentru munca depusa) cu drepturi salariale suplimentare( premiu anual), care pot fi oricand si oricum modificate sau chiar oprite de la acordare (dar bineinteles, numai pentru viitor).
- Guvernul prin aceasta inglobare a unui premiu in salariul de baza ar schimba efectiv regulile de colectare si redistribuire a veniturilor, uniformizand acolo unde se impune diferentierea, ca si nivel de salarizare.
- s-ar modifica caracterul juridic al premiilor in general, care dupa cum se stie, sunt cu executare unica/singulara, si le transforma asemeni salariului, cu executare succesiva/periodica.
- s-ar incalca principul „c) echitate și coerență, prin crearea de oportunități egale și remunerație egală pentru muncă de valoare egală, pe baza principiilor și normelor unitare privind stabilirea și acordarea salariului și a celorlalte drepturi de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar;” prevazut de LEGEA – CADRU nr. 284 din 28 decembrie 2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, art. 3 lit. c.
- s-ar incalca scopul declarat al LEGII – CADRU nr. 284 din 28 decembrie 2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, prevazut la art. 5 lit. d), si anume: „d) transparența mecanismului de stabilire a salariului de bază, a soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, precum și a celorlalte drepturi salariale;” – si aceasta prin faptul ca nu a individualizat pe fluturasii lunari de salarii, sumele platite ca si contravaloare a prestatiei muncii si sumele platite ca si plata partiala (esalonata si succesiva), a premiului anual aferent anului 2010.
- s-ar nesocoti elementele de salarizare prevazut de LEGEA – CADRU nr. 284 din 28 decembrie 2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, prevazut la art. 9, al. 1), si anume: „(1) Sistemul de salarizare reglementează remunerarea personalului din sectorul bugetar în raport cu responsabilitățile postului, munca depusă, cantitatea și calitatea acesteia, importanța socială a muncii, condițiile concrete în care aceasta se desfășoară, rezultatele obținute, precum și cu criteriile prevăzute la art. 5 lit. c).” – deci nu si in legatura cu premiile anuale neacordate!
- s-ar aduce o grava atingere principiului protecției așteptărilor legitime, principiu indisolubil legat de statul de drept, iar cetățenii (bugetarii) nu s-ar mai putea baza pe previzibilitatea normelor de drept (ce privesc salarizarea si inca pentru o perioada deja implinita/trecuta sub imperiul prevederilor legale ce le erau favorabile). – astfel bugetarii afland abia pe 28 decembrie 2010, cand a fost publicata Legea 285/2010 in MO, ca nu mai incaseaza premiul anual aferent anului 2010, premiu pentru care poate au facut anumite sacrificii in sensul ca: au avut o atitudine de maxima vigilenta pentru a respecta toate dispozitiile din fisa postului, evitand astfel orice sanctiune, sau poate chiar bolnavii fiind au venit la serviciu pentru a nu l-i se diminua cuantumul premiului, sau, au fost permanent cointeresati de a desfasura o activitate profesionala ireprosabila, etc. Astfel toate eforturile lor au ramas fara o finalitate materiala asteptata.

Astfel, din interpretarile textelor de mai sus coroborate si cu aplicarea logica si in concret a metodelor de calcul al sumelor cu destinatie de premii anuale, rezulta ca acestea nu au fost si nu puteau fi cuprinse/incluse in salariul de baza stabilit pentru luna ianuarie 2011.

II. In jurisprudenta nationala, art. 8 al Legii 285/2010, a fost criticat sub multe aspecte, inclusiv si sub aspectul neconstitutionalitatii lui, in ceea ce priveste incalcarea: „principiului neretroactivității legii civile, dreptului la muncă și la măsuri de protecție socială, dreptului de proprietate, precum și a statutului specific funcției ocupate” de anumiti petenti bugetari. In solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 115 din 9 februarie 2012, respingand exceptiile de necostitutionalitate, in sensul ca stabilind ca nu incalca ceea ce au invocat redactorii exceptiilor. Curtea Constitutionala a mai arata in considerente (pct. II, din retinerile pe fond a CC), ipoteza de la care a plecat in analiza sesizarii de neconstitutionalitate, si anume: „Curtea constată că legiuitorul, prin aceleași dispoziții de lege criticate – art. 8 din Legea nr. 285/2010 -, a prevăzut ca sumele aferente premiului anual pentru anul 2010 să fie avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, prin includerea acestora în salariul/solda/indemnizația de bază a angajatului, potrivit reglementărilor din aceeași lege. Așadar, beneficiul premiului anual pe 2010, care reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă a angajatului asupra angajatorului său, este astfel recunoscut de acesta din urmă, modificată fiind, în concret, numai modalitatea de acordare, și anume eșalonat și succesiv, respectiv prin creșterea, în mod corespunzător, a cuantumului salariului/soldei/indemnizației de bază.”.

O analiza de detaliu a ceea ce a analizat Curtea Constitutionala, ma pune in situatia sa subliniez ipoteza gresita de la care au plecat judecatorii Curtii Constitutionale in analizarea textului. Astfel, domniile lor, au analizat exceptiile in cauza, plecand de la textul aratat mai sus, si anume: „…a prevăzut ca sumele aferente premiului anual pentru anul 2010 să fie avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011…” si nu plecand de la textul exact al art. 8, anume ca aceste sume: „… fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale…”. Adica ei au confundat o actiune trecuta expusa prin termenul: „ fiind avute in vedere” – cum prevede exact articolul 8, cu o actiune viitoare evidentiata de termenul utilizat de domniile lor, si anume: „…sa fie avute in vedere…”.

Avand in vedere cele de mai sus, consider ca decizia Curtii Constitutionale in cauza „muta” din trecut, in viitor momentul luarii deciziei de a „stabilii majorarile salariale” ce trebuie acordate in anul 2011. Astfel, se induce o logica aparent corecta a punctului de unde se pleaca, pentru a se ajunge acolo unde avea/vrea sa se ajunga. In mod curios totusi, Curtea Constitutionala nu considera ca si ipoteza de plecare in judecata pe care o face chiar teza I a art. 8 („Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă…”).

Din considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 115 din 2012, observam ca aceasta, prin considerentele sale nu arata in niciun fel daca salariul de baza a si fost efectiv majorat, ci prevede doar ca aceasta „trebuia” sa se intample, sau trebuie sa se intample, nu si ca s-a intamplat efectiv. Deci intrepretand prevederile din decizie nu rezulta ca statul s-a si achitat de obligatia legala de majorare in anul 2011 a salariului de baza, obligatie care si-a propus-o de a majora salariul de baza in contra faptului ca nu mai acorda premiul anual aferent anului 2010. Aceasta rezulta din interpretarea textului deciziei, astfel:
- pct. II din analizarea exceptiilor ridicate: “Articolul 8 din Legea nr. 285/2010 dispune cu privire la sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 în sensul că, pe de o parte, reglementează încetarea acordării lor începând cu luna ianuarie 2011, iar pe de altă parte prevede că aceste sume vor fi incluse în creșterile salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, în acord cu dispozițiile legii.” – deci termenul“ vor fi “nu se poate considera similar cu termenul “au fost”, deci DCC nr. 115/2012 nu concluzioneaza ca aceste cresteri s-au si produs in fapt. Aceasta in conditiile in care Curtea s-a pronuntat asupra analizei exceptiilor pe data de 9 februarie 2012.
- pct. II, din analiza exceptiilor ridicate: “Așadar, beneficiul premiului anual pe 2010, care reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă a angajatului asupra angajatorului său, este astfel recunoscut de acesta din urmă, modificată fiind, în concret, numai modalitatea de acordare, și anume eșalonat și succesiv, respectiv prin creșterea, în mod corespunzător, a cuantumului salariului/soldei/indemnizației de bază.” – deci cu alte cuvinte judecatorii Curtii Constitutionale, ne arata prin aceste considerente ca abia dupa data de 1 ianuarie 2011 premiul anual pentru anul 2010 devine o creanta certa , lichida si exigibila, implinindu-se perioada pentru care se acorda, si ca de aici incolo se impune cresterea in mod corespunzator a salariului de baza, care la acea data era deja stabilit inca din 28 decembrie 2010 si care se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2011. La fel, subliniez ca nu se face nicio referire daca aceasta “crestere, in mod corespunzator a cuantumului” s-a si realizat in fapt, si nici nu se putea face, deoarece este cert ca nu s-a realizat, pentru ca Legea 285/2010 nu a fost in niciun fel modificata.
- in concluziile pct. II, se arata ca: “…dar dispozițiile de lege criticate prevăd, în același timp, doar modalitatea prin care statul urmează să-și execute întru totul această obligație financiară, în forma arătată mai sus, fără a fi afectate în niciun fel cuantumul sau întinderea acestei creanțe.” – deci cu toate ca aceasta motivare a Curtii Constitutionale a fost editata si publicata in anul 2012, deci dupa incheierea perioadei in care bugetarii ar fi trebuit sa aibe salariul majorat, judecatorii Curtii Constitutionale s-au pronuntat la timpul viitor, folosind termenul: “urmeaza” – ceea ce ne conduce la concluzia ca ori analiza Curtii a fost in abstract si nu in concret cu privire la mecanismul de compunere a salariului de baza aferent anului 2011, ori se refera la o obligatie pe viitor ce incumba statului de a majora (retroactiv) salariul de baza din anul 2011 (deciziile Curtii Constitutionale fiind obligatorii pentru toata lumea). In plus se mai arata ca obligatia financiara de acordare a premiului anual aferent anului 2010, nu trebuie afectata in niciun fel cu privire la cuantumul sau intinderea ei. Aceasta neafectare de cuantum, bineinteles fiind valabila pentru fiecare bugetar in parte, in functie de cum si cat a lucrat in anul 2010.

Astfel, din interpretarile Deciziei Curtii Constitutionale nr. 115 din 9 februarie 2012, s-ar putea concluziona in mod cert, ca premiul anual se datoreaza bugetarilor, neafectat in cuantumul sau si putand a fi platit si prin alta modalitate decat cum prevedea legea, in concret si intr-o modalitate de esalonare si succesivitate. Decizia in sine nefacand vreo referire daca aceste sume au fost in concret platite. Reanalizand toate cele mai sus aratate, consider ca stabilirea faptului daca in concret aceste sume, reprezentand premiul anual aferent anului 2010, au fost sau nu acordate, nu contravine in niciun fel solutiei prevazute in Decizia Curtii Constitutionale nr. 115 din 9 februarie 2012.

III. Sa analizam si situatia in care Decizia CC nr. 115/2012, ar fi aratat in clar ca premiile anuale aferente anului 2010, ar fi fost incluse in salariile de baza din anul 2011, fiecaruia in mod esalonat si succesiv, proportional cu cuantumul premiului anual legal a-l incasa, si platit in transe odata cu salariile de baza, in cele 12 luni calendaristice. In aceasta ipoteza, art. 8 al Legii 285/2010 ar conduce la situatia de a considera ca bugetarilor l-i sa restrans exercitiul dreptului de a incasa apremiul anual intr-o singura transa.

Aceasta insa ar face ca prevederile art. 8 (teza a-II-a) sa contravina art. 53 din Constitutie deoarece masura in sine (de esalonare) nu ar putea fi pusa sub motivatia crizei economice deoarece, Guvernul ar fi putut sa retina in conturile sale aceste plati partiale si sa faca plata premiului anual in luna decembrie 2011, neincalcand prin aceasta nicio alta prevedere legala, chiar inscriindu-se in respectarea art. 25 al. 4 din Legea 330/2010, care spune ca plata se poate face incepand cu luna ianuarie a anului viitor, deci si in luna decembrie. Astfel, nimic nu impiedica Guvernul sa respecte legea existenta si sa plateasca printr-o singura transa, celor care au dreptul la acest premiu anual aferent anului 2010, si in consecinta neinregistrand nicio pierdere materiala cu aplicarea unei astfel de masuri ci dimpotriva, ar fi castigat dobanda purtatoare a acestor sume importante de bani.

Aceasta ipoteza ar duce la concluzia faptului ca efectiv in anul 2011 nu a avut loc nicio majorare salariala ci o redistribuire a drepturilor salariale castigate in anul anterior, astfel incat sa para ca statul „a dat ceva de la el” bugetarilor, acestia neavand astfel niciun castig in urma asa zisei majorari, „culegand” doar inechitati.

Concluzia la care se ajunge este ca restrangerea dreptului de a primii premiul anual aferent anului 2010, intr-o singura transa, fie ea chiar si in decembrie 2011, poate fi privita ca o incalcare a art. 53 din Constitutie, motivat de faptul ca nu are nicio legatura cu criza economica, ci doar cu dorinta Guvernului de a arata ca „a dat ceva in plus” la salar, bugetarilor.

Mai mult, arat ca salariul reprezintă o componentă a dreptului la muncă și reprezintă contraprestația angajatorului în raport cu munca prestată de către angajat în baza unor raporturi de muncă. Efectele raporturilor de muncă stabilite între angajat și angajator se concretizează în obligații de ambele părți, iar una dintre obligațiile esențiale ale angajatorului este plata salariului angajatului pentru munca prestată.

Ori in anul 2011, pentru munca prestata, lucratorii salarizati din fondurile publice depun activitate atat in contul fractiunii din salar ce reprezinta contraprestatia muncii lor, cat si pentru acea parte din salariu care reprezinta premiul anual pentru anul 2010. Aceasta in conditiile in care bugetarii pentru premiul anual aferent anului 2010, au mai prestat activitati si in anul respectiv (stiut fiind ca premiul se acorda intr-un cuantum direct proportional cu perioada lucrata in acel an si nu se acorda celor care nu au lucrat in anul respectiv). Deci cu alte cuvinte pentru acea parte din salariul lunar din anul 2011, corespunzatoare fractiunii din premiul anual aferent anului 2010, bugetarul presteaza de doua ori activitati lucrative, fiind cunoscut faptul ca daca nu ar fi muncit intr-o luna din anul 2011, nu ar fi incasat premiul anual aferent lunii respective. Astfel, se ajunge din nou la inechitati deoarece, bugetarul aflat in activitate in anul 2010, ar fi in drept, chiar fara activitate depusa in anul 2011, sa primeasca o catime din salariul de baza lunar din 2011, care s-ar datora in contul premiului aferent anului 2010.

Mai arat ca, aplicarea platii esalonate a premiului anual, ar presupune crearea de situatii profund discriminatorii, in sensul ca bugetari aflati in conditii identice in ceea ce priveste sistemul de munca si salarizare, dar avand drepturi la premii anuale aferente anului 2010 diferite, ar fi beneficiat in anul 2011 de acelasi cuantum al salariului de baza, caz in care diminuarea salariala aplicata inca din iulie 2010 si mentinuta in anul 2011 sa fie aplicata efectiv in cote procentuale diferite, ceea ce ar insemna ca diminuarea se aplica discriminatoriu, in functie de nivelul diferit al premiului anual aferent anului 2010.

Astfel, pe perioada anului 2011, cât drepturile salariale stabilite sunt inferioare momentului iunie 2010, înseamnă că, în continuare, a existat o restrângere a exercițiului unui drept fundamental, respectiv a dreptului la salariu, ca și corolar al dreptului la muncă. Prin urmare, invocarea situației economico-financiare a țării de către legiuitor pentru a restrânge exercițiul unui drept fundamental, in situatia mentinerii acestor diminuari salariale, nu este suficientă, ci trebuie ca restrângerea operată să îndeplinească in continuare, toate exigențele prevăzute de art. 53 din Constituție.

In atare conditii, a considera ca premiul anual aferent anului 2010, a fost inclus in salariul/solda/indemnizația de bază stabilita pentru anul 2011, conduce fara echivoc la reconsiderarea motivarii Decizei Curtii Constitutionale nr. 1655 din 2010 privind respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ale prevederilor art. 1 din Legea 285/2010 in sensul ca masura mentinerii reducerilor salariale in anul 2011 apare acum ca fiind aplicata in mod discriminatoriu, trecand astfel in nelegalitate si derizoriu motivarea Curtii Constitutionale, in sensul respectarii tuturor conditiilor impuse prin art. 53 din Constitutie. In concret, Curtea Constitutionala, cu prilejul adoptării Deciziilor nr. 872 și nr. 874 din 25 iunie 2010, a Deciziei 66 din 2012, în privința aplicării art. 53 din Constituție, a statuat următoarele:

“Pentru ca restrângerea menționată să poată fi justificată, trebuie întrunite, în mod cumulativ, cerințele expres prevăzute de art. 53 din Constituție, și anume:
– să fie prevăzută prin lege;
– să se impună restrângerea sa;
– restrângerea să se circumscrie motivelor expres prevăzute de textul constituțional, și anume pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav;
– să fie necesară într-o societate democratică;
– să fie proporțională cu situația care a determinat-o;
- să fie aplicată în mod nediscriminatoriu;
– să nu aducă atingere existenței dreptului sau a libertății.” iar, tocmai contopirea in salariul de baza al unui drept salarial suplimentar, cum este definit tot de Curte, premiul anual aferent anului 2010
– care poate avea un cuantum variabil de la bugetar la bugetar, aflati in conditii identice sau similare, inclusiv de salarizare, in functie de conditiile concrete in care acestia si-au desfasurat activitatea, cu referire si la faptul daca a fost sau nu in activitate pe toata perioada anul 2010, daca a fost sau nu sanctionati, daca si-au indeplinit in conditii de profesionalism sarcinile de serviciu, - face ca art. 53 din Constitutie sa nu se mai poata fi considerat respectat, deoarece in atare situatie, masura stabilirii si mentinerii unui cuantum diminuat al salariului brut, fata de luna iunie 2010, apare ca fiind aplicata (doar pentru intreg anul 2011), in mod discriminatoriu, in sensul ca la unii au aplicat o reducere de salar mai mare iar la altii o reducere mai mica, in functie de ce valoare a premiului anual avea in drept a primii fiecare bugetar in parte.

Cert ar ramane in final, ca aceste premii anuale aferente anului 2010, nu s-au mai acordat in nicio modalitate posibila, astfel ele, neacordandu-se, nu puteau sa fie considerate incasate. Acest premiu anual, cu toate ca are caracter de drept salarial suplimentar, el se acorda numai daca bugetarul are o anumita conduita impusa de lege si in plus daca a si lucrat in perioada pentru care el s-ar acorda, astfel, premiul anual „imprumuta” caracterele salariului – adica devine o cotraprestatie a angajatorului stat, in contra prestatiei unei activitati lucrative satisfacatoare depuse de bugetar, fapt pentru care celor ce au prestat activitate in anul 2010, consider ca au si dreptul la a incasa premiul in cauza.

(Sursa www.juridice.ro, 21 mai 2012, autor Ovidiu ARBUREANU - asistent judiciar)