Nemulțumiri - ,,Foaia de parcurs''
Tipul știrii:
Eveniment
Data știrii:
18.10.2011
Data ultimei actualizări:
19.04.2025
Numărul de vizualizări:
2370
Federația Sindicatelor din Învățământ „Spiru Haret” aduce la cunoștință o serie de nemulțumiri în privința deciziilor M.E.C.T.S. referitoare la testele de evaluare inițială, „Foaia de parcurs” și alte dispoziții, de la începutul anului școlar 2011 - 2012.
Suntem nevoiți să folosim această modalitate de expunere a solicitărilor noastre, deoarece Ministerul Educației continuă să ducă o politică de ignorare a dialogului social, luând decizii majore pentru învățământul preuniversitar, fără să consulte partenerii sociali care ar putea exprima cel mai bine necesitățile reale ale celor care lucrează direct cu elevii și au nu numai expertiză teoretică, ci și practică.
Astfel, având în vedere sesizările primite din partea membrilor de sindicat din unitățile de învățământ, evidențiem următoarele:
1. Testele de evaluare inițială, în forma în care au fost impuse de M.E.C.T.S. la începutul acestui an școlar, se dovedesc a fi inutile deoarece:
a. Elevii care nu au trecut la un alt ciclu de învățământ au fost evaluați de aceleași cadre didactice în anul școlar anterior prin teste multiple, astfel încât acestea cunosc bine nivelul de pregătire al elevilor. În aceste condiții testarea inițială realizată la începutul acestui an, printr-un singur test, devine redundantă.
b. Subiectele testelor de evaluare inițială nu sunt unice la nivel național, prin urmare elevii, cadrele didactice și părinții nu pot să realizeze care este nivelul real de pregătire al beneficiarilor educației raportat la competențele evaluate de examenele naționale.
c. Modelele de teste oferite de MECTS nu acoperă programa școlară, iar în unele cazuri nici nu o respectă.
d. Structura testelor la clasele IX – XII nu are legătură cu structura subiectelor de la Bacalaureat.
e. Elevii au tratat testarea cu dezinteres, notele nefiind consemnate în catalog, iar testele fiind redactate după același model elaborat de M.E.C.T.S.
f. La clasele unde se introduc pentru prima dată obiecte de învățământ noi, impunerea testării a fost în egală măsură și nerelevantă, și neavenită, elevii fiind descurajați de faptul că sunt testați dintr-o materie necunoscută, pe care nu au parcurs-o niciodată.
g. Impunerea aplicării tuturor testelor într-un interval foarte scurt de timp a dus la supraîncărcarea elevilor, fiind foarte frecvente situațiile în care aceștia au dat și 2-3 teste pe zi.
2. Nu dorim să se acrediteze ideea că personalul didactic militează împotriva unui sistem de evaluare inițială a elevilor. Funcția de evaluare este una dintre funcțiile de bază ale procesului didactic. Ceea ce reproșăm M.E.C.T.S. este modul în care a conceput și a impus această testare. O evaluare de acest tip și-ar putea dovedi utilitatea dacă:
a. s-ar aplica la nivel național, doar la disciplinele la care se susțin examene naționale, la începutul și la sfârșitul ciclurilor nivelurilor de învățământ;
b. subiectele ar fi unice la nivel național, iar structura, gradul de dificultate și timpul de lucru ar fi compatibile cu nivelul celor de la examenele naționale;
c. discutarea rezultatelor obținute la testele inițiale cu elevii și părinții acestora ar avea caracter informativ și s-ar raporta la concluziile consilierii profesionale realizate de specialiști în domeniu;
d. stabilirea măsurilor de remediere s-ar efectua de specialiști ai M.E.C.T.S. împreună cu cadrele didactice, elevii, părinții; [De remarcat faptul că aplicarea acestor teste oricum generează muncă suplimentară neplătită și discriminări între diferitele categorii de cadre didactice].
3. MECTS a aplicat aceeași politică de impunere a unor măsuri pe termen scurt, fără o evaluare clară a consecințelor asupra sistemului. În cazul de față, atât testarea inițială cât și perioada de recapitulare nefiind prevăzute de programele școlare, efectul este perturbarea programului educațional prin întârzierea parcurgerii materiei și supraîncărcarea ulterioară a elevilor.
4. Factorii politici, în special, acreditează continuu ideea că un cadru didactic muncește mult mai puțin decât norma de lucru de 40 de ore pe săptămână. Însuși Președintele țării evalua activitatea unui profesor la cele 16 ore, în medie, de predare la clasă, apreciind că sunt plătiți cu mult mai mult decât ar merita, comparativ cu alte categorii profesionale. Din păcate, cu mare ușurință, ideea este însușită de o mare parte a societății civile. Se uită că, potrivit art. 262 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale: „Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, și cuprinde: a) activități didactice de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învățământ; b) activități de pregătire metodico-științifică; c) activități de educație, complementare procesului de învățământ: mentorat, școală după școală, învățare pe tot parcursul vieții.”
Spre știința „expertului” din M.E.C.T.S. care se ocupă cu normarea muncii, prezentăm mai jos un calcul, valabil pentru săptămâna în care s-au aplicat, corectat și sintetizat testele de evaluare inițială. Menționăm faptul că, exceptând învățământul primar, cadrele didactice de la celelalte niveluri, gimnazial și liceal, care predau la mai multe clase constituite dintr-un număr de cel puțin 30 elevi, sunt puși în situația de a nu finaliza la timp evaluările, cu efecte negative asupra calității actului didactic. Așadar:
a. Un profesor care predă la cel puțin 9 clase are de corectat cel puțin 270 de teste (a câte 3-4 pagini fiecare). Aplicarea lor înseamnă cel puțin 9 ore în care elevii dau testele.
b. Corectarea în mod serios a unui astfel de test durează în jur de 15 minute. Prin urmare, 270 de teste x 15 min. = 67,5 ore (minim).
c. Discutarea fiecărui test în parte cu părinții fiecărui elev va necesita cel puțin 10 minute, adică 270 de teste x 10 min. = 45 ore.
d. 9 ore + 67,5 ore + 45 ore = minim 121,5 ore:8 ore muncă/zi rezultă 15,18 zile lucrătoare.
e. În cazul în care cadrul didactic este cel care încarcă în bazele de date și rezultatele la testări, raportările sintetice și toată documentația ulterioară aplicării testelor de evaluare inițială, trebuie luat în calcul și timpul necesar acestor operații.
Nu numai că s-au depășit cu mult cele 40 de ore normate pe săptămână, dar însăși săptămâna calendaristică a cadrului didactic trebuie să aibă mult peste 7 zile!!!
5. Nefinanțarea activității de testare inițială a pus cadrele didactice și unitățile de învățământ în situații mai mult decât jenante, umilitoare chiar, aceștia trebuind să recurgă la metode de persuasiune și surse de finanțare precum: părinți, consilii locale, PROPRIUL BUZUNAR, nivelul costurilor fiind destul de ridicat (aprox. 70.000 lei în județul Mureș; 100.000 lei în județul Dolj; 55.000 lei în județul Vaslui; 70.000 lei în județul Teleorman; 160.800 lei în județul Hunedoara etc.)
Deoarece M.E.C.T.S. a cerut ca raportările rezultatelor la testări să se prezinte pe suport de hârtie și în format electronic, fără să țină cont de dotarea tehnică existentă (calculatoare, copiatoare, licențe etc.), unitățile de învățământ și cadrele didactice au trebuit să aloce și alte resurse pentru care nu exista finanțare din surse bugetare. Probabil, așa se va întâmpla și la eventuala testare finală.
Se pare că Ministerul Educației se raportează în permanență la dotările tehnice de care beneficiază el însuși, însă le reamintim ”experților” din această instituție că există, mai ales în zona rurală, școli cu un singur copiator, unul – maxim două calculatoare etc.
6. Aceste teste și, în general, modul în care M.E.C.T.S. gândește programele și metodele de remediere a rezultatelor elevilor conduc la o discriminare gravă în rândul cadrelor didactice: unii nu au avut de susținut niciun fel de test de evaluare (datorită disciplinei predate), alții au susținut teste la 4-5 clase, alții la 12-15 clase sau chiar la 18 clase. Într-un sistem de învățământ care funcționează în condiții de normalitate, activitatea suplimentară de aplicare a testelor de evaluare inițială ar fi fost retribuită suplimentar, direct proporțional cu volumul de activitate depusă.
7. ”Foaia de parcurs” la care M.E.C.T.S. se raportează cu atâta satisfacție, prezentând-o ca pe un instrument indispensabil de implementare a reformei în educație, trebuie reevaluată în totalitate, deoarece ea conduce, în prezent, la supraîncărcarea activității cadrului didactic și birocratizarea excesivă a acesteia, cu efecte negative asupra calității actului educațional.
Oferim ca exemplu tipurile de activități săptămânale obligatorii ale unui profesor de liceu, precum și timpul real necesar desfășurării acestora.
a. 18 ore, norma didactică de predare la clasă;
b. 1 oră, consiliere elevi;
c. 1 oră, consultații cu părinții,
d. 10 ore, realizarea activităților de corectare a temelor și a testelor pentru evaluarea curentă și asigurarea notării ritmice;
e. 15 ore, cursuri de formare, perfecționare, obligatorii, prevăzute de Legea nr.1/2001, Legea educației naționale.
TOTAL: 45 ore / săptămână.
La acestea, pe parcursul anului școlar, se mai adaugă:
• 100-200 ore/an: completarea portofoliului profesorului; completarea portofoliului dirigintelui și a caietului dirigintelui; completarea catalogului; completarea registrului matricol; întocmirea planificărilor și a altor documente (de ex. planuri de lecție); completarea fișelor psihopedagogice ale elevilor; întocmirea sau completarea diferitelor rapoarte cerute de minister sau inspectoratul școlar; participarea la olimpiade și alte concursuri școlare; participarea la examenele naționale; participarea la consilii de administrație și consilii profesorale
• 4 ore/săptămână, serviciul pe școală
• 4 ore/lună, ședințe cu părinții
• 4 – 6 ore/săptămână, activități extrașcolare
• 1 – 2 ore/săptămână, activități în cadrul comisiilor din școală
• 1 – 2 ore/săptămână, activități metodice și ședințe de catedră
• 2 – 3 ore/săptămână, pregătirea temelor și examenelor pentru cursurile de perfecționare
• 20 – 40 ore/an, încheierea situației la învățătură și a rapoartelor
• 10 – 30 ore/an, susținerea examenelor de corigență, de încheiere a situației școlare sau de diferențe (acolo unde este cazul)
• 20 ore/an, comunicare cu părinții elevilor în plus față de consultări, ședințe și lectorate
• 3 – 4 ore/zi lucru diferențiat cu elevii mai buni și cei care înregistrează rămâneri în urmă
• 3 – 4 ore/săptămână, pregătire cu elevii care susțin examene naționale
• 2 ore/ săptămână, monitorizarea și comunicarea absențelor
• 200 – 400 ore/an, grafice de evoluție și portofolii pentru fiecare elev în parte.
8. Dispozițiile M.E.C.T.S. afectează negativ și învățământul preșcolar. Supraîncărcarea activității unui cadru didactic, mult peste norma de muncă prevăzută pe săptămână, este cu mult mai vizibilă în urma comasării unor unități de învățământ. Asistăm la un paradox: pe de o parte, M.E.C.T.S. constată insuficiența grădinițelor și imposibilitatea familiilor de a beneficia de servicii de calitate pentru copiii aflați la vârstă preșcolară; pe de altă parte, același M.E.C.T.S. comasează grădinițe, astfel că, sub pretextul reducerii cheltuielilor administrative, o directoare de grădiniță se vede pusă în situația de a coordona activitatea unei unități cu 2 – 3 locații și a desfășura în același timp activitate la grupa de copii. În acest caz, nu putem să mai vorbim de calitatea actului managerial și oferirea unor servicii didactice de calitate.
Urmare celor prezentate, Federația Sindicatelor din Învățământ „Spiru Haret” a solicitat M.E.C.T.S., Guvernului României și Președintelui României:
1. Renunțarea imediată la toată birocrația asociată așa-zisei reforme a învățământului preuniversitar, care nu face decât să transforme cadrele didactice în ”producători” de rapoarte, sinteze, rezumate etc. si felurite alte documente care nu fac decât să ia din timpul alocat actului didactic propriu-zis.
2. Normarea pe baze reale a activității personalului din învățământ. „Specialiștii” în educație ai M.E.C.T.S. să ia în calcul toate activitățile desfășurate de un cadru didactic, eventual să experimenteze mai întâi dânșii, la catedră, posibilitatea realizării lor în 40 de ore pe săptămână.
3. Reluarea imediată a dialogului cu partenerii sociali care reprezintă interfața legitimă între personalul din învățământ și factorii de decizie politică din educație.
4. La nivel guvernamental, sumele alocate telegondolelor, parcurilor de distracții, fântânilor arteziene, discotecilor la sate sau altor obiective cu conotații pre-electorale să fie redirecționate către învățământul românesc.
Totodată, Federația Sindicatelor din Învățământ „Spiru Haret” va solicita Asociațiilor de Părinți și asociațiilor profesionale să susțină demersurile noastre pentru debirocratizarea procesului de învățământ.