Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a implementat împreună cu societatea emitentă, Pluxee, o procedură privind înlocuirea cardurilor pierdute, furate, nefuncționale sau emise cu date incorecte.
Conform procedurii, angajații din școli care au pierdut sau nu mai pot folosi cardurile de primă de carieră și de carieră profesională din diverse motive, pot primi unele noi. Aceștia trebuie să contacteze compania prin telefon sau email.
„Reprezentanții emitentului cardului Pluxee vor prelua solicitările, vor prelucra informațiile și ulterior se va plasa comanda pentru înlocuirea suporturilor electronice.
Pentru a se emite carduri noi, beneficiarii O.U.G. nr. 58/2023 privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic și didactic auxiliar, precum și unei prime de carieră profesională pentru personalul administrativ din învățământul de stat pot contacta Pluxee:
• număr de telefon: 021 207 27 27;
• adresă de email: socialplus.ro@pluxeegroup.com.”
Documente atașate
Adresa Pluxee către Ministerul Educației și Cercetării
Ca urmare a sesizărilor primite din partea organizațiilor afiliate, cu adresa Federației Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” nr. 368/01.04.2025, am solicitat Ministerului Educației și Cercetării un punct de vedere privind frecvența depunerii certificatului de cazier judiciar și a certificatului/adeverinței de integritate comportamentală de către personalul didactic, în conformitate cu prevederile Metodologiilor-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2025-2026, pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de la art. 168 alin. (7) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare
Prin adresa nr. 26504/09.04.2025, Ministerul Educației și Cercetării – Direcția Generală Management, Carieră Didactică și Rețea Școlară în Învățământul Preuniversitar ne-a comunicat că „Prezentarea certificatului de cazier judiciar și a certificatului/adeverinței de integritate comportamentală (...) este reglementată de metodologiile-cadru privind mobilitatea (...), respectiv în perioadele prevăzute în Calendarul mobilității personalului didactic de predare pentru:
- încadrarea personalului didactic de predare la nivelul unităților de învățământ;
- modificarea duratei contractului individual de muncă din durată determinată de un an în contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului/catedrei, conform prevederilor art. 180 din Legea nr. 198/2023 (...);
- înscrierea/validarea înscrierii la concursul național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învățământul preuniversitar;
- înscrierea la concursul județean, respectiv testarea organizată la nivel județean pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate;
- înregistrarea cererilor privind repartizarea candidaților pe perioadă determinată în baza rezultatelor obținute la concursurile naționale, sesiunile anterioare (maximum 6 sesiuni anterioare);
- înregistrarea cererilor privind angajarea în regim de plata cu ora a personalului didactic asociat și pensionat;
- în perioadele de înscriere la orice etapă a mobilității personalului didactic de predare care presupun încheierea unui contract individual de muncă pe perioadă determinată/nedeterminată la nivelul unei unități de învățământ.”
Adresa M.E.C. confirmă punctul de vedere exprimat de reprezentanții F.S.E. „SPIRU HARET” pe această problemă: obligarea personalului didactic de predare titular de a depune certificatul de cazier judiciar și certificatul/adeverința de integritate comportamentală la fiecare 6 luni – pe motiv că cele anterioare și-au pierdut valabilitatea – este lipsită de fundament.
Faptul că respectivele certificate au valabilitate de 6 luni nu înseamnă că trebuie depuse de 2 ori pe an, ci că, atunci când sunt depuse (în situațiile și perioadele stabilite de metodologia-cadru și calendarul mobilității personalului didactic), acestea trebuie să fie valabile (să fie în interiorul termenului de 6 luni de la eliberare).
Marți, 8 aprilie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se prezintă Procedura operațională referitoare la fișele posturilor din cadrul I.S.J. Hunedoara. Se amână până la ședința viitoare pentru verificare.
2. Se aprobă reînmatricularea unui elev la Școala Gimnazială ”Dr. Aurel Vlad” Orăștie.
3. Se respinge transferul unui elev de la școala profesională, clasa a IX-a, la Liceul de Arte ”Sigismund Toduță” Deva, începând cu anul școlar 2025/2026, deoarece nu permite legislația transferul elevilor de la școala profesională la liceu.
4. Se aprobă lista excepții plata cu ora, cadre didactice, luna martie 2025, conform Anexei 2.
5. Se aprobă rapoartele de doctorat ale inspectorilor școlari și directori unități de învățământ, luna martie 2025.
6. Se respinge închirierea unei garsoniere din sediul I.S.J. Hunedoara.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE
Propunerea PreÅŸedintelui de desfiinÅ£are a actualelor judeÅ£e ÅŸi de creare a 8 regiuni este analizată în cele ce urmează după modelul SWOT.
Puncte tari / Avantaje
(precizate de cei care au iniţiat proiectul):
- se va reduce semnificativ corupţia şi se vor elimina relaţiile de castă create la nivel local;
* contraargument: deÅŸi teoretic se reduce numărul de coruptibili în sistem (nu mai sunt 41, ci doar 8, puterea celor 8 va fi mai mare, având o ÅŸi mai mare forţă în a „negocia” favorabil contractele cu statul;
- se vor face economii substanţiale la bugetul statului;
* contraargument: simplificarea birocratică este iluzorie în acest caz pentru că cele mai multe instituÅ£ii ale statului în teritoriu nu sunt cele judeÅ£ene, ci cele locale, astfel încât economiile nu vor fi însemnate; în plus, economiile rezultate vor fi transferate în cea mai mare parte asupra cetăţeanului;
- fondurile europene vor fi mai bine alocate ÅŸi accesate în teritoriu;
* contraargument: este o iluzie pentru că o bună parte din aceste fonduri se alocă deja pe regiunile acceptate de UE ÅŸi ele funcÅ£ionează fără probleme; accesarea fondurilor europene depinde mai puÅ£in de câte judeÅ£e are România ÅŸi mai mult de birocraÅ£ia excesivă propusă de la centru, lipsa unor idei ÅŸi iniÅ£iative la nivel local, întârzierile cu care se alocă fondurile (ceea ce presupune cheltuieli suplimentare din partea iniÅ£iatorilor proiectelor);
- descentralizarea puterii statului;
* contraargument: este o aparenţă, având în vedere că alocarea iniÅ£ială a resurselor se face de la centru, se vor accentua relaÅ£iile clientelare.
Puncte slabe / Dezavantaje
- cheltuieli bugetare majore pentru susţinerea reorganizării;
- inducerea unui stres accentuat la nivel de populaÅ£ie care trebuie să îÅŸi modifice toate actele, cu costuri semnificative, fie la nivelul populaÅ£iei, fie la nivelul statului (în măsura în care cheltuielile sunt asumate de acesta - economiile obÅ£inute din reorganizare ar putea reprezenta o sumă infimă în raport cu cheltuielile)
- accentuarea relaÅ£iilor clientelare (structurile de acest gen se vor restructura în sensul definirii mai clare a dependenÅ£elor);
- canalizarea resurselor spre noile centre de putere;
- atenuarea/dispariÅ£ia sentimentului de apartenenţă (judeÅ£ele au o întemeiere relativ istorică, cu conexiune inclusiv la nivel de regiune istorică; modul de trasare a regiunilor nu are o întemeiere istorică, chiar ÅŸi criteriile iniÅ£iale de delimitare a euroregiunilor fiind doar de ordin cantitativ - populaÅ£ie ÅŸi suprafaţă, neÅ£inându-se seama nici măcar de criterii economice).
Oportunităţi:
- posibilitatea „retrasării” influenÅ£ei politice la nivel local (inclusiv la nivelul oraÅŸelor ÅŸi comunelor, proiectul precizat aducând în discuÅ£ie ÅŸi o reorganizare la acest nivel).
Ameninţări:
- incapacitatea de a implementa o astfel de reformă, având în vedere opoziÅ£ia structurilor de putere locale (aduse în discuÅ£ie în rândul avantajelor prin dispariÅ£ia lor);
- instalarea unui haos administrativ până la reorganizarea instituÅ£iilor statului, cu riscul unor cheltuieli deosebit de mari (atât la nivelul populaÅ£iei, cât ÅŸi la nivel bugetar);
- accentuarea potenÅ£ială a discursurilor/acÅ£iunilor de extremă dreaptă (naÅ£ionaliste) ÅŸi chiar apariÅ£ia unor tensiuni etnice (dispar „comunităţile” Harghita ÅŸi Covasna, cu populaÅ£ie preponderent de etnie maghiară) - potenÅ£ial reprezintă o ameninÅ£are de acest gen ÅŸi soluÅ£ia unificării în aceeaÅŸi structură a judeÅ£elor Harghita, Covasna ÅŸi MureÅŸ (în acesta din urmă populaÅ£ia română este majoritară);
- accentuarea dezechilibrelor economice ÅŸi de nivel de trai (ÅŸi în cazul judeÅ£elor actuale, cea mai mare parte a resurselor se concentrează către capitala de judeÅ£, acelaÅŸi fenomen înregistrându-se ÅŸi în perioada în care în România au mai funcÅ£ionat regiuni);
- reducerea ratei de absorbÅ£ie a fondurilor europene pe termen scurt (1-3 ani) ÅŸi mediu (3-5 ani) ÅŸi chiar stoparea ÅŸi necesitatea restituirii anumitor finanţări (există programe europene care sunt deja aprobate pe sectoare mai ales în infrastructură ÅŸi în energie - sectoare care Å£in de legături intrajudeÅ£ene. Aceste legături intrajudeÅ£ene vor deveni legături intraregiuni. Din acest punct de vedere vor fi dificultăţi cu finanÅ£area în continuare a acestor programe ÅŸi cu punerea lor în practică, pentru că sistemul de referinţă ÅŸi monitorizare a banilor europeni se va schimba);
- privarea unei părÅ£i mai mari a populaÅ£iei de actul administrativ de nivel acum judeÅ£ean, transformat în act administrativ de nivel regional (datorită creÅŸterii cheltuielilor ÅŸi a distanÅ£elor mult mai mari de parcurs).
Întrebări:
1. Cum se vor aloca resursele pentru investiţii la nivelul acestor judeţe mari?
NiÅŸte exemple: TârgoviÅŸte - judeÅ£ul DâmboviÅ£a, Buzăul - judeÅ£ul Buzău făceau parte din regiunea Prahova. Aceste două oraÅŸe n-au avut absolut nici o dezvoltare investiÅ£ională până nu au devenit judeÅ£. Până atunci toate resursele au fost concentrate la nivelul PloieÅŸtiului.
Slobozia nu exista, era aproape un sat. UitaÅ£i-vă ce s-a întâmplat cu Hunedoara, care fusese capitală de regiune. Când Deva a devenit reÅŸedinţă de judeÅ£, a început declinul Hunedoarei. Vasluiul era în umbra Bârladului, care fusese capitală de regiune.
Deja s-au creat niÅŸte poli de dezvoltare în România care absorb foarte multe resurse, în special forţă de muncă calificată - e vorba de BucureÅŸti, ConstanÅ£a, IaÅŸi, TimiÅŸoara, Cluj etc., aÅŸa încât aceste tendinÅ£e probabil se vor accentua.
Cum se va prezenta nevoia de bugetare a unei regiuni după contopirea unor judeţe cu nivel de dezvoltare foarte diferit?
Este nevoie de un buget conceput pe un alt tip de metodologie, pe programe multi-anuale ÅŸi pe alt tip de ordonator de credite.
2. Cum vor fi preîntâmpinate fenomene de centrifugare, mai ales în ordine economică?
Pe termen lung va apare aÅŸa-numitul fenomen al centrifugării. Prin crearea regiunilor, potenÅ£ialul economic nu va fi mai mare, pentru că numărul judeÅ£elor mai puÅ£in dezvoltate este mai mare în România decât cel al celor dezvoltate. Se va înregistra o scădere a nivelului de dezvoltare al acestor regiuni în comparaÅ£ie cu nivelul de dezvoltare al unor judeÅ£e actuale. Aceasta va duce la o centrifugare, pentru că în economie există această regulă: mediul de afaceri, capitalul ÅŸi factorii de producÅ£ie, se orientează către zonele unde pot fi mai bine valorificaÅ£i. Procesul care deja a început în România - prin înscrierea firmelor în Bulgaria ÅŸi Republica Moldova, prin înscrierea automobilelor în Bulgaria - se va accentua pentru că aceste regiuni vor deveni mult mai slabe faţă de mediul exterior.
3. Se vor realiza economii?
Prin dispariÅ£ia judeÅ£elor vor dispare ÅŸi instituÅ£iile de nivel judeÅ£ean. O astfel de dispariÅ£ie nu înseamnă în mod necesar reducerea cheltuielilor. Volumul activităţii va rămâne acelaÅŸi, după cum la nivel de reprezentare, pentru a asigura reprezentarea tuturor cetăţenilor numărul consilierilor regionali va fi probabil apropiat de numărul cumulat al consilierilor judeÅ£eni. Efectiv, reducerea cheltuielilor se va realiza doar la nivel de funcÅ£ii de conducere. Există chiar posibilitatea creÅŸterii cheltuielilor, datorită distanÅ£elor mai mari ce va fi necesar a fi parcurse, cel mai probabil aceste cheltuieli fiind transferate asupra populaÅ£iei ÅŸi firmelor. În plus actul administrativ acum de nivel regional, transformat în act administrativ de nivel regional va fi mai puÅ£in accesibil populaÅ£iei.
4. Există o presiune UE în sensul modificării structurii administrative?
Potrivit Nomenclatorului Unităţilor Teritoriale pentru Statistică (NUTS) stabilit prin Reglementarea CE nr. 1059/2003, conform căruia există trei nivele de unităţi de raportare: NUTS 1 - cu o populaÅ£ie intre 3 ÅŸi 7 milioane locuitori, NUTS 2 - între 800 mii ÅŸi 3 milioane locuitori, NUTS 3 - între 150 mii ÅŸi 800 mii locuitori. În acest moment, România are 4 macroregiuni care corespund nivelului NUTS 1, 8 regiuni NUTS 2 ÅŸi 41 de judeÅ£e care corespund nivelului NUTS 3. Regulamentul UE nu obligă statele să se organizeze administrativ-teritorial pe unul din aceste modele, ci doar solicită ca datele din rapoartele către Eurostat să fie comasate conform nomenclatorului statistic. Macroregiunile ÅŸi regiunile din România îÅŸi pot păstra, fără probleme, actualul statut juridic, iar organizarea administrativ-teritoriala să se menÅ£ină la nivelul NUTS 3.
Aspecte istorice
JudeÅ£ele provin cam de la 1400 în Å¢ara Românească ÅŸi de la 1500 în Moldova, unde se numeau Å£inuturi. Până la reforma lui Alexandru Ioan Cuza din 1864, judeÅ£ele ÅŸi Å£inuturile din „Principatele Unite Moldova ÅŸi Å¢ara Românească” erau mai mult niÅŸte simple zone de împărÅ£ire a unei fascicule de putere. Nu trebuie uitat că, până în perioada modernă, voievodatele corespundeau ducatelor din vestul continentului, nu regatului. Astfel, în Å¢ara Românească, din feudalism până la 1864, judeÅ£ele erau conduse de un jude (uneori doi juzi simultan...), apoi de căpitan de judeÅ£ sau ispravnic. În Moldova, Å£inuturile erau conduse de pârcălabi, deveniÅ£i apoi ispravnici. AtribuÅ£iile lor erau militare, judecătoreÅŸti ÅŸi administrative. În 1864, Å£inuturile din Moldova sunt redenumite judeÅ£e, precum în Å¢ara Românească ÅŸi apar Consiliile JudeÅ£ene. JudeÅ£ele vechiului regat au funcÅ£ionat în această forma (cu câteva modificări ale legii administraÅ£iei) până în 1925, la următoarea reformă administrativă cu implicaÅ£ii structurale.
În 1938, regele Carol al II-lea îÅŸi impune dictatura personală. În perioada absolutismului carlist, democraÅ£ia parlamentară se restrânge la un Consiliu de Coroană lărgit, în timp ce pluripartitismul se reduce la Frontul RenaÅŸterii NaÅ£ionale, partidul personal al regelui. După modelul german din epocă (restructurarea administrativă a landurilor în gau-uri), Carol al II-lea impune o modificare a hărÅ£ii administrative. Astfel, Å£inuturile reapar, devenind o suprastructură între judeÅ£ ÅŸi stat ÅŸi deposedând judeÅ£ul de o parte din putere. Nu trebuie uitat faptul că în perioada interbelică mai exista ÅŸi plasa, o formă administrativă între judeÅ£ ÅŸi comună. În 1940 Å£inuturile sunt eliminate ÅŸi redată forÅ£a administrativă judeÅ£elor.
O dată cu instalarea comunismului în România, dispar cele 58 de judeÅ£e rămase după război, cu tot cu cele 424 de plăşi ÅŸi 6.276 de comune rurale ÅŸi urbane, în favoarea a 28 de regiuni compuse din 177 de raioane, 148 de oraÅŸe ÅŸi 4.052 de comune. În 1952, prin comasări, în scopul reducerii cheltuielilor cu administraÅ£ia numărul de regiuni se reduce la 18, apărând ca element de noutate Regiunea Autonomă Maghiară în zona MureÅŸ-Harghita-Covasna. Între 1956-1960 a fost o perioada intermediară în care singurele modificări au fost dispariÅ£ia regiunilor Arad (unită cu TimiÅŸoara în Regiunea Banat) ÅŸi Bârlad (împărÅ£ită între Bacău, IaÅŸi ÅŸi GalaÅ£i). În 1960, se reduce iarăşi numărul de regiuni, la 16, iar Regiunea Autonomă Maghiară devine Regiunea MureÅŸ-Autonomă Maghiară.
Nicolae CeauÅŸescu pune în practică o nouă organizare administrativă în 1968. O nouă hartă care modifica fundamental harta pe care o trasase cu 20 de ani înainte mentorul său, Gheorghe Gheorghiu-Dej, partea bună fiind reinstituirea judeÅ£elor. În orice caz, în prezent avem 41 de judeÅ£e ÅŸi municipiul BucureÅŸti, care are rang de judeÅ£. Ultimul judeÅ£ (re)creat este Ilfov, redus de Nicolae CeauÅŸescu în 1981 la dimensiuni minimale ÅŸi transformat în braÅ£ul rural-agricol al capitalei, sub titulatura de - Sectorul Agricol Ilfov (SAI).
Propunere
Având în vedere toate aceste evoluÅ£ii, cea mai la îndemână ÅŸi întemeiată soluÅ£ie la ora actuală ar fi menÅ£inerea judeÅ£elor ÅŸi introducerea unui nivel administrativ intermediar, regional (cu argumente inclusiv istorice). Acest nivel ar urma să preia doar atribuÅ£iile Consiliilor judeÅ£ene. În plus, organizarea regională ar trebui realizată pe criteriile regiunilor istorice, pentru menÅ£inerea specificului cultural. ApariÅ£ia unei unităţi administrative între judeÅ£ ÅŸi stat ar fi benefică, fie ea ÅŸi regiune/provincie, dar cu condiÅ£ia unor atribuÅ£ii clar definite ÅŸi cu păstrarea judeÅ£ului.