Alte discuții (sterile) la MECTS
Tipul știrii:
Actualitate
Data știrii:
8.4.2010
Data ultimei actualizări:
21.11.2024
Numărul de vizualizări:
1890
În data de 7 aprilie 2010 au avut loc la sediul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului discuții cu federațiile sindicale reprezentative privind textul Legii Educației Naționale.
Au participat:
Federația Sindicatelor din Învățământ „SPIRU HARET”: Marius Ovidiu Nistor (președinte executiv), Tudor Spiridon (secretar general), Ionel Barbu (vicepreședinte), Teodora Banaș (consilier juridic), Ioana Voicu (consilier juridic);
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ: Aurel Cornea (președinte), Simion Hancescu (prim-vicepreședinte), Liviu Marian Pop (secretar general);
Federația Educației Naționale: Ioan Leon Naroși;
Federația Națională Sindicală „ALMA MATER”: Anton Hadăr (președinte), Aurel Alecu, Ștefan Grigoraș, Gheorghe C-tin Ionescu, Mihai Baier;
M.E.C.T.S.: secretar de stat Cătălin Ovidiu Baba, secretar de stat Oana Badea, director general Mihai Păunică, director general Gabriel Liviu Ispas.
În cele ce urmează vă prezentăm modul în care s-au derulat discuțiile, astfel cum a fost consemnat de reprezentanții federației noastre (un extras al discuțiilor, chiar dacă nu s-a operat o consemnare mot-a-mot).
Marius Nistor: F.S.I. „SPIRU HARET” are o serie de probleme generale, majore cu privire la textul legii (pe lângă cele punctuale):
- dorim titularizarea în sistemul național de învățământ;
- menținerea clasei a IX-a la liceu – nu suntem de acord cu trecerea acesteia la gimnaziu (nu este în interesul elevilor);
- nu suntem de acord cu structura Consiliului de Administrație (structura propusă, de 1/3-1/3-1/3 este nefuncțională; se impune o structură 50% reprezentanți ai unității - 50% reprezentanți ai părinților și ai consiliului local);
- nu suntem de acord cu interdicția ca directorul să fie și președintele Consiliului de Administrație;
- de ce nu apare interdicția pentru președintele Consiliului de Administrație de a fi membru de partid (se va ajunge la politizarea învățământului)ș
- raportat la finanțarea învățământului preuniversitar (având la bază finanțarea per capita), nu suntem de acord ca de la bugetul de stat să se finanțeze și învățământul particular (se vor genera discriminări pentru elevii din medii defavorizate).
Aurel Cornea: de acord cu ce s-a enunțat, am discutat aceste puncte cheie; suntem de acord cu filosofia în ansamblu a legii, dar aceste puncte cheie dorim să fie soluționate; ele nu se abat de la ce s-a stabilit prin SNE, astfel că putem ajunge la un numitor comun + în Pactul Național pentru Educație se vorbește ca pachetul legislativ să conțină și Statutul cadrului didactic, și Statutul elevului, și Statutul studentului, însă ultimele lipsesc.
I.L. Naroși: în plus trebuie avute în vedere și admiterea în liceu și bacalaureatul, iar la CA, președintele (părinte sau reprezentant al CL) va putea ajunge, temporar director și ordonator de credite.
A. Hadăr: nr. de pagini pentru superior depășește pe cel din preuniversitar; avem inconsecvențe în text, textul nu este unitar și se creează confuzii; probleme cu atribuțiile rectorului; îngrădirea autonomiei universitare; rolul partenerilor de dialog social este minimalizat; alegerile în universitate să continue să fie în sistem colegial etc.
Aurel Cornea: în această lege s-a eludat cu bună știință toată legislația privind locul și rolul sindicatelor, atât la nivel național, cât și la nivel local.
Marius Nistor: nu doar legislația națională, ci și cea internațională.
C. Baba: să inventariem problemele:
1. TITULARIZAREA
Corneliu Baba: nu dispare, rămâne la nivelul școlii; este o consecință a descentralizării (acum avem un sistem centralizat); nu va mai exista toată acea mobilitate a personalului didactic pentru că nimeni nu va putea interveni peste CA.
Oana Badea: nu putem vorbi despre descentralizare dacă nu avem o autonomie a politicii de resurse umane; directorii spun cel mai frecvent că nu putem face performanță cu oameni trimiși de inspectoratul școlar, nu angajați de noi; se cheltuiesc bani publici pentru CNU și ulterior pentru toate etapele de mișcare a personalului didactic, dar și pentru naveta cadrelor didactice; deci, dacă acceptăm principiul descentralizării – că directorii sunt tot cadre didactice, că un cadru didactic vrea să fie cât mai aproape de casă și să îl supunem unor proceduri continue de pretransfer, detașare etc. – atunci să optăm pentru titularizare la nivelul școlii.
Marius Nistor: dar cine l-a împiedicat pe cadrul didactic să vină prin CNU la școala pe care o dorește – mulți dintre directorii care doresc această „descentralizare” sunt cei care vor putere în școală și care ascund posturile vacante din școală; dumneavoastră subordonați resursa umană unei majorități din CA care nu e din școală; conform art. 78 din lege, contractele vor fi pe durată determinată nu nedeterminată; referitor la navetă, primarii trebuie să respecte legea, nu să caute să facă economii (procesele au demonstrat acest lucru).
Aurel Cornea: cadrele didactice vor deveni dependente de politic; România reală este alta decât cea văzută de MECTS și IȘE; în mediul rural, în formula prezentată de dvs. cu contract individual de muncă pe durată determinată, oamenii vor fi dați afară din sistem dacă nu sunt docili; erați secretar de stat când ați susținut titularizarea în unități reprezentative, dar omul era titular al sistemului; acest lucru îl dorim: omul să rămână titular al sistemului, chiar dacă dă concursul la școală.
I.L. Naroși: principial, descentralizarea este o soluție; este de dorit ca profesorul să fie angajat la nivelul școlii, dar trebuie să vedem că sunt neconcordanțe mari între prima parte a legii și Statut din acest punct de vedere; trebuie să ne gândim și la acel om care face o școală pentru a urma o carieră didactică; ce faceți cu școlile neatractive din mediul rural (aici ar trebui să intervină inspectoratul școlar, pentru a asigura personalul)ș Apare și problema finanțării per capita – într-o școală cu profesori emeriți cu salarii mari, este posibil să se renunțe la ei, pentru că finanțarea va fi insuficientă; între acel art. 78 și celelalte texte de la Statut există mari neconcordanțe; suntem pentru concurs la școală, dar titularizare la nivel de sistem.
Oana Badea: și cum vom putea da afară un cadru didactic care vine beat la școală; pentru că mi se spune că nu se poate și că acei oameni câștigă și în instanță.
S.Hancescu: titularizarea la școală este imposibilă – ce facem, de exemplu, cu un profesor de geografie la o școală la un singur rând de clase: el nu se poate titulariza în școala respectivă.
Aurel Cornea: „lucrăturile” de care vorbea doamna secretar de stat Oana Badea la detașări sunt și la titularizările pe post; iar cadrele didactice cu probleme pot fi sancționate disciplinar – să inserăm reglementări clare în cuprinsul legii în acest sens.
Corneliu Baba: să faceți aceste propuneri în scris.
Marius Nistor: în cazul titularizării în sistem, la restrângerea de activitate, ți se oferă un alt post și stabilitate în sistem; dacă ești titular pe post, atunci devii șomer, îți iei bocceluța și pleci să îți cauți un loc de muncă; ați spus că veți păstra titularizarea pentru acele cadre didactice cu performanțe manageriale (adică directorii și inspectorii dvs.) și pentru profesori emeriți, dar dacă nu va mai exista mobilitate deloc, cum veți garanta titularizarea lor – vă contraziceți chiar dvs.; și ce veți face în mediul rural unde nu vin titulari, dacă nu există mobilitate, iar inspectoratul școlar nu are nicio posibilitate de a interveni; deci noi suntem de acord cu stabilirea unor măsuri clare pentru sancționarea cadrelor care săvârșesc abateri, dar cu menținerea TITULARIZĂRII ÎN SISTEM și cu contract individual de muncă pe durată NEDETERMINATĂ.
O. Badea: anul trecut s-au cheltuit 65 mld lei pentru titularizarea a 9.790 de cadre didactice în sistem – deci vorbim despre cheltuirea ineficientă a banului public; legea prevede inclusiv posibilitatea de a ocupa posturile neocupate cu pensionari; dacă sunt ore puține la o disciplină, se poate face concurs pe mai multe unități; în plus, oamenii trebuie să înțeleagă că e necesar să se perfecționeze.
L.M. Pop: eu cred că cheltuielile vor fi mai mari dacă ajungem la concurs pe școală – o să avem mai multe comisii de subiecte, de concurs etc.
Marius Nistor: care sunt costurile de la unitățile reprezentative și din județele pilotș Să ni le spună dl. Mihai Păunică.
Corneliu Baba: suntem pe lângă subiect; nu spunem că vor fi costuri mai mici dacă se vor organiza concursuri la nivel de unitate.
I.L. Naroși: susținem necondiționat descentralizarea în învățământ, însă trebuie să avem în vedere realitățile; nu pledez pentru menținerea în sistem a celor care nu au ce căuta acolo, însă trebuie să creăm legi pentru normalitate nu pentru anormalitate; suntem de acord cu concurs la școală, dar după concurs omul devine titular al sistemului.
Corneliu Baba: credem că spunem același lucru cu cuvinte diferite; e normal, în virtutea descentralizării, ca omul să dea un examen în fața CA.
L.M. Pop: cifrele de anul trecut ne demonstrează clar că sistemul propus de dumneavoastră nu este eficient – din 74.000 de posturi doar 13.000 de posturi au fost declarate titularizabile și scoase la concurs.
Marius Nistor: profesorii bețivi de care vorbeați de ce au calificative FB – ce au făcut directorii și CAș
Corneliu Baba: deci sistemul nu funcționează și trebuie schimbat; practic dvs. nu vreți, de fapt descentralizare.
Aurel Cornea: nu am spus asta; noi vrem descentralizare – concurs la școală, dar să devină titular al sistemului; asta nu înseamnă că susținem incompetenții, dar vrem ca acele cadre didactice bune pentru sistem să fie protejate; vă rog să rămâneți consecvent principiului pe care l-ați susținut acum câțiva ani.
Corneliu Baba: dacă facem descentralizarea, atunci trebuie să acceptăm că angajarea trebuie făcută de CA; noi spunem că trebuie ca protecția cadrului să fie la nivelul unității, vrem stabilizarea forței de muncă la nivelul școlii; dacă nu își face treaba, să avem mecanismele necesare pentru eliminarea acestora.
Aurel Cornea: de ce nu avem Statut al corpului profesoral, Statut al elevului, Statut al studentului, conform Pactului Național pentru Educație.
Corneliu Baba: deci doriți Statut separat.
DA
T. Spiridon: dacă dispare titularizarea în sistem, dispar protecția socială și securitatea muncii cadrului didactic care intră în restrângere de activitate din motive neimputabile lui – drepturi garantate de Codul muncii și Constituție; nu putem să îi lipsim pe oameni de dreptul pe care l-au câștigat prin concursul național.
Aurel Cornea: cei care sunt titulari acum, își pierd titularizarea în sistem la intrarea în vigoare a noii legiș
Corneliu Baba + Oana Badea: NU
Aurel Cornea: aveți vreun mandat să schimbați o virgulă din acest proiectș
Corneliu Baba: așteptăm propunerile dvs. scrise, pe care le vom supune mai departe.
Oana Badea: toți titularii actuali vor fi titulari ai școlilor cu C.I.M. pe durată nedeterminată
L.M.Pop: conform art. 78 alin. (2) din lege, doar până la prima evaluare.
I. Barbu: în mediul rural la școlile cu un rând de clase, doar la matematică și română se poate asigura titularizarea în școală.
Oana Badea: așteptăm propuneri constructive.
S.Hancescu: de ce se teme MECTS că omul, după ce dă examen la școală, să devină titular al sistemuluiș
L.M.Pop: în ce sistem C.I.M. depinde de evaluările anuale; asta rezultă din 78 (2) din legeș
Oana Badea: nu asta am vrut să spunem; ne refeream doar la situațiile de excepție, în care persoana nu mai îndeplinește standardele minime de calitate; așteptăm propuneri pentru modificarea textului.
Corneliu Baba: consider subiectul titularizării epuizat din punct de vedere al argumentelor.
Marius Nistor: și concluziile dvs. care suntș
Corneliu Baba: consider că trebuie să avem titularizare în școală, să modificăm 78 (2) și să rezolvăm problema mediului rural.
Marius Nistor: titularizarea la școală va genera destabilizarea forței de muncă (nu va garanta stabilitatea acesteia) și șomaj.
Corneliu Baba: așteptăm propuneri scrise.
Marius Nistor: veți primi propuneri scrise de la noi pe fiecare articol; poate că, dacă ne-ați fi cooptat la elaborarea legii, nu am fi ajuns într-o asemenea situație; deci înțelegem că dvs. nu renunțați la titularizarea în școală, în timp ce noi suntem pentru titularizare în sistem.
Corneliu Baba: asta înseamnă că sunteți împotriva descentralizării.
Marius Nistor: vă rugăm să nu trageți concluzii de această natură, pentru că nu asta am spus, dar vom trimite propuneri ale FSH; în plus există deja propuneri din teritoriu, depuse la MECTS cu nr. de înregistrare.
2. TRECEREA CLASEI A IX-A LA GIMNAZIU
Marius Nistor: care este mandatul dvs. – puteți reveni asupra acestei deciziiș Sau este o decizie politică deja luatăș
Corneliu Baba: nu este o decizie politică luată; așteptăm propuneri scrise, argumentate, pe această problemă; dacă aveți argumente, vom vedea ce va spune Guvernul.
Marius Nistor: deci nu renunțați, indiferent de argumentele noastre.
Aurel Cornea: am înțeles că actuala lege e centrată pe elev; dar nu vor avea nici un fel de competențe (față de actualul sistem), cf. noului sistem propus – decât eventual pe cele digitale, dar și acelea inexistente în unele zone din rural; credem că propunerea dvs are rațiuni pur economice – veți face economii la finanțare față de învățământul de 10 clase actual; elevii nu vor fi în nici un caz competenți pe piața muncii cu acest nou sistem; nu avem nici logistica necesară în mediul rural, în special.
I.L. Naroși: am ascultat argumentele dvs. prezentate anterior și am încercat să găsesc argumentul pozitiv; cele care mi-au rămas în minte nu justifică această măsură – argumentul combaterii abandonului școlar nu stă în picioare, abandonul se poate combate activ altfel, prin măsuri reale; aceasta ar fi un prim argument al meu, restul le voi reprezenta în scris.
S. Hancescu: consider că prin această măsură statul român se spală pe mâini de responsabilitățile care îi revin; practic pregătim căpșunari pentru Spania.
Marius Nistor: un argument suplimentar este cel al resursei umane; pe lângă problemele de infrastructură (ați recunoscut chiar și dvs. că nu se poate face trecerea în anumite județe), în cazul dispariției clasei a IX-a la liceu, vom avea restrângeri de activitate masive la liceu, iar, în condițiile actualei legi, asta înseamnă șomaj – își vor lua dosarul și vor pleca să își caute școli în care să dea concurs; din punctul nostru de vedere problema resursei umane este un argument hotărâtor împotriva trecerii clasei a IX-a la gimnaziu; de ce nu aveți în vedere că tendința europeană este de a crește învățământul obligatoriu la XII clase – ori noi regresăm.
A.Hadăr: și noi considerăm că este o mare problemă și o idee nefericită, pentru argumentele expuse de colegii mei.
Oana Badea: noi am luat în vedere nu indicatorul abandon școlar, ci un alt indicator – părăsirea timpurie a școlii; avem deci în vedere o problemă socială, care rezultă din statisticile făcute până în prezent. Acest sistem a avut rezultate benefice în străinătate. Argumentele pentru această propunere sunt din zona științelor educației, deși am știut că va nemulțumi și cadrele didactice, și elevii, și părinții. Este adevărat că în unele județe nu există spații suficiente – dar de ce nu ne gândim că până în 2050 populația României va scădea la 16 milioane de locuitoriș Noi de fapt am avut în vedere interesele copiilor din mediul rural, defavorizat, care vor fi susținuți de stat (astfel cum este trecut în lege) – am creat și „cârligele” pentru a-i „agăța” și a-i ajuta pe mai departe.
I.L. Naroși: ce garanție avem că demersul dvs. va avea ca rezultat diminuarea acelor indicatori de abandon și de părăsire timpurie a învățământuluiș Problemele existente acum în România necesită măsuri energice (nu aceasta) pentru ca tinerii să se adapteze unei pieți a muncii în continuă schimbare. Tendința din Europa este clară: 37% sunt așa cum propunem noi, nu conform propunerii dvs.
Oana Badea: studiile demonstrează că eficiența învățământului este mai mare în cele 21 de state care aplică sistemul propus de noi.
I.L. Naroși: eficiența nu e dată numai de durata studiilor, ci și de conținuturi, condiții de studii, resurse etc.
Aurel Cornea: argumentele dvs. nu m-au convins, așa că aș vrea să vă întreb dacă ați făcut un studiu în ceea ce privește impactul acestei măsuri la noi, în condițiile actualeș Vă rugăm să ni le puneți la dispoziție.
Oana Badea: avem o soluție de compromis – 11 clase obligatorii, dar cu a IX-a la gimnaziu.
Marius Nistor: și noi propunem 11 clase obligatorii, dar cu a IX-a și a X-a la liceu.
A.Hadăr: spuneați de niște măsuri de încurajare pentru cei din medii defavorizate – dacă vă referiți la art. 29 lit. d) din lege, textul nu e clar, trebuie precizat concret.
S.Hancescu: după 5 ore de discuții, să înțeleg că doamna Vergu a avut dreptate – din punctul dumneavoastră de vedere legea este perfectă și nu e necesară nicio modificare.
L.M.Pop: ați văzut și ghilimelele.
L.M.Pop: de când intră în vigoare aceste prevederiș Având în vedere faptul că sunt și extrem de multe norme de emis în aplicare legiiș
Oana Badea: dar nu erau la fel de multe și în proiectul doamnei Andronescuș
Aurel Cornea: dar ați fost secretar de stat și atunci.
L.M.Pop: repet – de când se va realiza trecerea clasei a IX-a la gimnaziu și a clasei pregătitoare la școalăș
Oana Badea: gradual, pentru toate măsurile majore (cele de mai sus, portofoliul) – ne-am propus să negociem cu dvs. o metodologie și acolo să stabilim momentul din care o să se aplice.
Cătălin Baba: nu puteam fixa un termen în lege; noi nu știm când legea va ieși din Parlament. Dar vă pot spune că noi dorim ca modificările majore să fie aduse la cunoștință la început de ciclu pentru ciclul următor (de exemplu, admiterea la a IX-a se va aplica dacă va fi adusă la cunoștință în clasa a V-a). Așteptăm propuneri scrise de la dvs. și pe acest punct.
L.M.Pop: există studiul de impact despre care a vorbit domnul Corneaș Dacă nu, când îl veți faceș
Nu s-a răspuns la întrebare, ci s-a solicitat de către domnul secretar de stat Cătălin Baba să se treacă la punctul următor.
3. STRUCTURA CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE
Marius Nistor: am înțeles că aceasta este de fapt o decizie politică. O structură 1/3 – 1/3 – 1/3 nu este funcțională (nu se va putea asigura majoritatea necesară pentru luarea de hotărâri legale, pentru că părinții și CL nu sunt la dispoziția școlii, ori de câte ori se întrunește CA). Se creează doi poli de putere – director și președinte CA (care nu e directorul); președintele decide, iar directorul este obligat să execute, fără a se putea opune, deși unele hotărâri pot fi ilegale; el pune în executare și răspunde, dar nu poate decide. Interdicția apartenenței politice nu există și pentru președintele CA – ceea ce va genera aservirea politică a școlii. Rezumând: reprezentanții școlii sunt o minoritate, această structură va determina politizarea până la ultima celulă a școlii, președintele CA (care nu e directorul) va putea chiar să dețină temporar (fără a se defini ce înseamnă temporar) funcția de director și de ordonator de credite; se creează doi poli de putere.
Aurel Cornea: Structura C.A., inclusiv conform Strategiei Naționale pentru Educație, era de 50% cadre didactice – 50% părinți+reprezentanți ai CL. Acum nu se mai respectă Strategia. De ceș
Oana Badea: propunerea inițială a MECTS a fost de 50%-50%. Dar am modificat la solicitarea părinților și a structurilor asociative ale autorităților locale. Eu susțin 50%-50%, din motive de funcționalitate și profesionalism. Trebuie să venim cu argumente constructive.
Aurel Cornea: dacă nu putem modifica nimic în lege, la ce ne folosește că sunteți de acord cu propunerea noastrăș
Oana Badea: sunt de acord cu 50%-50%, dar trebuie să operăm această modificare în contextul a ceea ce am propus până acum – titularizare la școală, clasa a IX-a la gimnaziu.
Marius Nistor: ar trebui să susțineți necondiționat.
Oana Badea: nu pot susține fracționat – am gândit învățământul preuniversitar pe o anumită logică: titularizare la școală, clasa a IX-a la gimnaziu, 50%-50% în C.A.
I.L.Naroși: Eu nu am înțeles logica la care faceți dvs. referire; nu putem accepta ca 2/3 din decidenți să fie din afara școlii.
Cătălin Baba: dacă eliminăm funcția de președinte al C.A.ș De tot.
S.Hancescu: să impunem în lege să fie din rândul cadrelor didactice; sau în componență să fie 50%+1 din unitate.
T. Spiridon: nu credem că un C.A. majoritar din afara școlii să se poată ocupa de probleme de genul evaluare activitate cadru didactic. Consider că în procesul instructiv-educativ, rolul decizional trebuie să revină Consiliului Profesoral.
S.Hancescu: să condiționăm ca membrii CA din partea părinților și ai CL să aibă studii cel puțin egale cu cele ale reprezentanților unității în CA.
Oana Badea: recunosc că, în toate dezbaterile la care am participat, nemulțumirea cea mai mare a oamenilor a plecat nu de la titularizare sau clasa a IX-a la gimnaziu, ci de la componența CA pe structura 1/3 – 1/3 – 1/3.
Marius Nistor: am luat act că există mai mult argumente pentru 50%-50%, dar urmează să vedem și poziția finală a MECTS, care a venit și cu o propunere nouă – de eliminare a funcției de președinte.
L.M.Pop: vedeți că și la reglementarea CA aveți în textul legii o serie de inadvertențe – la art. 82.
4. FINANȚAREA DE LA BUGETUL DE STAT A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PARTICULAR
Marius Nistor: am spus că nu suntem de acord ca de la bugetul de stat să se finanțeze și învățământul particular (se vor genera discriminări pentru elevii din medii defavorizate).
C.Baba: noi ne gândeam de fapt la finanțarea unităților de învățământ particular pentru copiii cu handicap deosebit de grav. Poate ar trebui să facem distincție.
A. Cornea: este evident că vom avea de-a face cu o concurență neloială – finanțarea de bază se va face de la stat pentru privat, dar și din taxe, ceea ce va duce la o creștere a salariilor cadrelor didactice din privat și la un exod al lor către sistemul privat.
Oana Badea: grădinițele particulare sunt de un real ajutor pentru noi; trebuie să le ajutăm, dar în anumite limite.
Marius Nistor: nu numai cât, ci și unde merge finanțarea per capita.
L.M.Pop: avem neconcordanțe și în textul legii, art. 87 raportat la 90 (1) și (2). Finanțarea de bază se asigură de la stat pe toate componentele.
C. Baba: deocamdată, conform proiectului, da; dar am reținut propunerea dvs. și vom stabili anumite limite.