La solicitarea F.S.E. „Spiru Haret”, Ministerul Finanțelor, prin A.N.A.F., a oferit precizări privind aplicarea concretă a prevederii potrivit căreia salariații au dreptul „de deducere a contravalorii abonamentelor suportate de angajați, în limita echivalentului în lei a 100 de euro anual”, deducere care se face „la locul unde se află funcția de bază” (deducere instituită de art. 78 alin. (2) lit. a) pct. V din Codul fiscal, raportat la art. 35 alin. (2) din C.C.M.U.N.S.N.C.I.P.).
Astfel, în răspunsul primit se precizează:
- prevederile referitoare la facilitățile acordate nu conțin restricții cu privire la documentele necesare în vederea acordării facilităților fiscale;
- prevederile referitoare la facilitățile acordate nu conțin restricții cu privire la desfășurarea efectivă a activității furnizorilor care acordă abonamente, ci numai în ceea ce privește încadrarea activității (obligatoriu codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313) - în categoria furnizorilor nu pot fi incluși și intermediarii (de exemplu, o platformă);
- angajatorul poate solicita angajaților orice document relevant pentru a justifica facilitățile fiscale acordate acestora;
- acordarea facilității fiscale este condiționată de suportarea abonamentelor de către angajat, nu de către o altă persoană;
- acordarea facilității se face la locul unde se află funcția de bază, în cazul în care activitatea se desfășoară la mai mulți angajatori, salariatul trebuind să depună o declarație pe proprie răspundere pentru alegerea funcției de bază (se depune doar la angajatorul unde se declară funcția de bază, neexistând un formular tipizat în acest sens).
Ținând seama de aceste lămuriri și neexistând niciun impediment legal în acordarea acestui drept, îndemnăm pe toți potențialii beneficiari care întrunesc condițiile precizate să realizeze, în scris, demersurile necesare pentru a putea beneficia de deducerea fiscală.
DOCUMENTE ATAȘATE
Adresa F.S.E. „Spiru Haret”
Răspuns M.F.-A.N.A.F.
Miercuri, 02 aprilie 2025, a avut loc ședința Conferința anuală a C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara. La ședință au participat 151 de persoane: delegați, membrii Comitetului de Supraveghere C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara, membrii Comisiei de cenzori C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara.
Ordinea de zi a Conferinței a cuprins următoarea problematică: prezentarea rapoartelor de activitate și a propunerilor de îmbunătățire a activității, dezbaterea și aprobarea acestora.
Materialele prezentate, dezbătute și aprobate, în baza Regulamentului de organizare a Conferinței, au fost: Raportul Comisie de validare; Raportul Comitetului de Supraveghere; Raportul financiar-contabil; Bilanțul contabil; Raportul Comisiei de cenzori.
Toate materialele utilizate în cadrul Conferinței au fost comunicate în teritoriu și postate pe site-ul siphd.ro, atât în cadrul unor articole dedicate, cât și în cadrul rubricii CAR/Conferința anuală.
Dintre aspectele privind funcționarea C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Hunedoara sunt de amintit:
- toate împrumuturile se acordă în ordine cronologică;
- toate dosarele de împrumut vor fi completate, în momentul acordării împrumutului/virării împrumutului, cu graficul de rambursare și informații standard la nivel european pentru consumatorii de credite; aceste documente vor fi transmise și pe e-mail împrumutatului, iar dovada se arhivează la dosarul titularului împrumutului;
- membrii C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Hunedoara nu mai pot retrage sume din fondul social sub limita sumei de 16.600 lei (fondul social necesar pentru împrumutul maxim);
- nu se mai aprobă compensarea împrumutului din fondul social, compensarea fiind posibilă doar la retragerea din casa de ajutor reciproc;
- refinanțările se pot solicita doar după plata a jumătate din împrumutul inițial/refinanțat;
- se menține posibilitatea completării fondului social din împrumutul solicitat;
Totodată s-a subliniat evoluția pozitivă a activității C.A.R. (I.F.N.) S.I.P. Județul Hunedoara: dobânzile reale deosebit de avantajoase pentru membrii de sindicat (sub 2,5% pe an), precum și faptul că, urmare a măsurilor adoptate, împrumuturile pot fi acordate imediat, fără perioadă de așteptare.
Toate materialele prezentate în cadrul Conferinței sunt postat pe site, la rubrica CAR – Conferința Anuală, link: https://nou.siphd.ro/?a=2360
Miercuri, 2 aprilie 2025, a avut loc ședința Consiliului Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara. La ședință au participat 151 persoane, lideri de grupe sindicale, lideri de zonă, președintele, consilierul juridic al organizației, alături de aceștia fiind prezenți membrii Comitetului de Supraveghere C.A.R. (I.F.N.) SIP Județul Hunedoara, precum și membrii Comisiilor de cenzori S.I.P. Județul Hunedoara și C.A.R. (I.F.N.) SIP Județul Hunedoara. De asemenea, cu această ocazie a fost realizată și o ședință a Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara.
Ordinea de zi a ședinței a cuprins următoarea problematică: informare privind probleme profesionale și sindicale; probleme organizatorice; probleme diverse, ridicate de liderii de sindicat prezenți.
Materialele suport folosite în cadrul ședinței au fost: Buletinul informativ „Magister”; Situație statistică martie 2025; Situații financiare februarie 2025; Formular 230 privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii și asimilate salariilor.
În cadrul ședinței au fost abordate probleme de actualitate, prezentate în Buletinul informativ „Magister” nr. 48:
- dezbaterile privind proiectele planurilor-cadru pentru liceu;
- structura anului școlar 2025-2026;
- deducerea contravalorii abonamentelor pentru facilități sportive;
- decontarea ochelarilor;
- decontul navetei;
- plata titlurilor executorii în acest an;
- reducerea normei didactice de predare;
- infograficul „Dezmăț bugetar sau... paradis fiscal?” etc.
Alături de acestea au fost aduse în discuție și următoarele:
- distribuirea/alimentarea cardurilor de carieră didactică și a cardurilor profesionale – în pofida insistențelor permanente, există încă salariați care nu au beneficiat încă de suma aferentă fiind necesară continuarea demersurilor în acest sens;
- acordarea de tichete sociale membrilor de sindicat S.I.P. Județul Hunedoara – în conformitate cu solicitările existente și deciziile adoptate, ținând cont de veniturile din educație și de datele economice, fiecare membru de sindicat (în măsura îndeplinirii prevederilor statutare) a primit/va primi în această perioadă tichete sociale în valoare de 150 lei;
- formular 230 privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii și asimilate salariilor – s-a reiterat solicitarea acest demers să fie popularizat în unitățile de învățământ, existând suficienți colegi care nu uzează de această facilitate sau care ar putea redirecționa suma aferentă către organizația sindicală în măsura în care li s-ar aduce la cunoștință o astfel de posibilitate. Cererile completate trebuie să ajungă la organizația județeană, prin intermediul liderilor de sindicat, până în data de 10 mai 2025, sumele corespondente acumulându-se, după cum se cunoaște, într-un cont distinct și urmând a avea o destinație specifică.
Detalii privind aspectele discutate, precum și toate materialele utilizate în cadrul ședinței se regăsesc la rubrica S.I.P. HUNEDOARA / Activitate / Consiliul Liderilor - link direct: https://nou.siphd.ro/?a=3122&t=2025
După cum s-a informat în luna decembrie 2022, prin Legea nr. 367/2022 a fost adoptat o nouă lege a dialogului social, astfel fiind abrogată legea nr. 62/2011.
Noutățile/modificările majore aduse de noul act normativ privesc:
1. modificarea definiției „dialogului social” (art. 1): „toate formele de negociere, consultare sau schimbul de informații între reprezentanții Guvernului, ai angajatorilor și ai angajaților/lucrătorilor, în probleme de interes comun privind politica economică și socială”;
2. includerea în negocierea colectivă a „stabilirii condițiilor de muncă” (art. 1);
3. extinderea obiectului contractelor colective de muncă (art. 1): „clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă” - cu excepția, în ceea ce privește salarizarea, pentru sectorul bugetar (art. 105);
4. înlocuirea „sectoarelor de activitate” cu „sectoare de negociere colectivă” (art. 1);
5. au fost detaliate obiectivele conflictelor de muncă (art. 1): „conflictul dintre angajați/lucrători și angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional, social ori alte drepturi rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă sau de serviciu. Conflictele de muncă pot fi colective sau individuale”;
6. s-a eliminat interdicția potrivit căreia „organizațiile sindicale nu pot desfășura activități cu caracter politic”;
7. a fost redus numărul minim al angajaților necesari pentru constituirea unui sindicat (art. 3);
8. obligativitatea informării și consultării salariaților „cu privire la deciziile care pot duce la modificări importante în organizarea muncii, în relațiile contractuale sau în raporturile de muncă” (art. 31);
9. s-a extins posibilitatea asocierii sindicatelor în vederea constituirii unei federații sindicale, respectiv indiferent de sectorul de negociere din care fac parte (art. 44);
10. s-au eliminat condiționările afilierii la o singură federație, respectiv o singură confederație sindicală;
11. s-a redus nivelul de reprezentativitate la nivel de unitate de la jumătate plus unu la 35% din numărul total de angajați (art. 54);
12. s-a introdus capitolul „Reprezentanții angajaților/lucrătorilor” pentru situațiile în care nu există organizație sindicală, iar numărul angajaților este de minim 10 (art. 57-art. 62);
13. s-a reintrodus posibilitatea negocierii contractelor colective de muncă la nivel național (art. 96);
14. reducerea numărului de angajați la care devine obligatorie negocierea colectivă (art. 97 - minim 10 angajați, față de 21 în vechea lege);
15. reducerea duratei negocierii colective la 45 de zile (art. 97);
16. s-au extins categoriile de angajați pentru care produc efecte clauzele contractelor colective de muncă (art. 101);
17. s-a introdus posibilitatea extinderii contractului colectiv de muncă la nivel național (art. 110);
18. s-au suplimentat situațiile în care pot fi declanșate conflicte colective de muncă (art. 126);
19. interdicția declanșării conflictelor colective de muncă pentru revendicări pentru a căror rezolvare este nevoie de adoptarea unei legi sau a altui act normativ (art. 123);
20. menținerea interdicției de declanșare a unui conflict colectiv de muncă pe durata valabilității unui contract colectiv de muncă, la acel nivel (art. 125), cu excepțiile precizate de lege;
21. condiționarea declanșării unei greve de revendicările „rămase nesoluționate după conciliere sau mediere, după caz, cu excepția grevelor de solidaritate” (art. 146);
22. posibilitatea declanșării grevei de solidaritate cu acordul a cel puțin 35% din angajați (art. 150);
23. introducerea posibilității ca federațiile și confederațiile să declanșeze grevă „împotriva politicii sociale și economice a Guvernului” (art. 155);
24. menținerea suspendării contractului individual de muncă pe durata grevei, cu excepția drepturilor de asigurare de sănătate (art. 160);
25. a fost eliminat capitolul „Conflictele individuale de muncă”;
26. a crescut cuantumul sancțiunilor și pedepsele aplicabile (art. 175 -art. 176);
27. se înființează „Fondul anual pentru dezvoltarea capacității administrative a patronatelor și sindicatelor, în cadrul ministerului responsabil cu dialogul social, finanțat de la bugetul de stat, în scopul finanțării proiectelor depuse de organizațiile patronale și sindicale” (art. 187).
Fără a reprezenta o îmbunătățire semnificativă a condițiilor în care angajații își pot promova și apăra interesele și drepturile, noua lege a dialogului social reprezintă totuși o relaxare în raport cu vechile prevederi, care făceau ca România să aibă una dintre cele mai restrictive legislații în domeniu la nivelul Uniunii Europene.