Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET“ și Federația Națională Sindicală „Alma Mater“ protestează față de intenția grupului de lucru de la Palatul Cotroceni de a majora norma didactică a cadrelor didactice. Considerăm că o asemenea măsură este nu doar inoportună, ci și profund nedreaptă, cu consecințe grave asupra calității actului educațional, a sănătății mentale a profesorilor și a viitorului învățământului românesc.
Într-un context în care sistemul educațional se confruntă deja cu lipsa personalului calificat, salarizare inadecvată, birocrație excesivă și un nivel crescut de stres profesional, majorarea normei didactice nu face decât să agraveze problemele existente. Creșterea numărului de ore de predare săptămânale va conduce inevitabil la:
Este evident faptul că experții care lucrează la identificarea soluțiilor pentru reducerea deficitului bugetar nu cunosc în mod concret activitatea unui cadru didactic, mai ales în învățământul preuniversitar. Dacă aceștia ar preda o oră la o clasă cu peste 25 de copii, dintre care unii cu cerințe educaționale speciale (fără profesor de sprijin, așa cum ar trebui), s-ar convinge imediat cât de stresantă este activitatea didactică.
Facem apel la factorii decidenți să renunțe la această măsură pripită și să inițieze un dialog real cu reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative din învățământ. Este momentul ca educația să fie tratată cu respectul și seriozitatea pe care le merită. Este momentul ca atât promisiunile făcute după greva generală din 2023, cât și cele din campania electorală să devină realitate – nu cu măsuri de austeritate care nu fac decât să slăbească pilonii fundamentali ai sistemului de învățământ.
Propunerea de majorare a normei didactice este doar o soluție contabilă, aplicată pe un sistem deja fragil, care are nevoie de sprijin, nu de povară suplimentară.
De fapt, o analiză a normei didactice de predare la nivel european, conform datelor oficiale, scoate în evidență că în majoritatea acestor țări, norma didactică de predare este mai mică decât cea din România.
Nu învățământul este vinovat pentru că cei care au fost la putere în ultimii ani nu au rezolvat problema pensiilor speciale!
Nu învățământul este vinovat că guvernele României nu au fost în stare să facă reformele necesare pentru a primi bani din PNRR!
Nu învățământul este de vină că în ultimii 20 de ani numărul angajaților din autoritățile centrale și locale s-a dublat, în condițiile în care numărul angajaților din sistemul de învățământ a scăzut în aceeași perioadă cu circa 10%!
Nu învățământul este de vină pentru corupția transpartinică!
Nu educația este de vină pentru că instituțiile statului nu pot eradica corupția și evaziunea fiscală!
Nu mai protejați marii evazioniști fiscali! Diminuarea cu numai 20% a evaziunii fiscale rezolvă acoperirea deficitului bugetar din acest an! Credem că a sosit momentul ca Ministerul de Finanțe să iasă public cu lista marilor datornici la bugetul de stat!
Pentru salariații din învățământ creșterea normei de predare este inacceptabilă!
Nu mai sacrificați încă o dată sistemul de învățământ pentru a acoperi sinecurile de partid!
Și, nu uitați:
EDUCAȚIA NU ESTE O FABRICĂ!
EDUCAȚIA ESTE O INVESTIȚIE, NU O CHELTUIALĂ!
DOCUMENTE ATAȘATE
- Comunicat de presă
Concursul pentru acordarea gradației de merit, sesiunea 2025, se apropie de final.
Conform Metodologiei și criteriilor de acordare a gradației de merit personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat în sesiunea 2025, săptămâna aceasta:
- s-a încheiat analiza dosarelor de către inspectorul școlar care coordonează disciplina, cu consultarea consiliului consultativ;
- s-au completat rapoartele motivate referitoare la activitatea candidatului în specialitate;
- s-a finalizat verificarea dosarelor și acordarea punctajelor de către comisia de evaluare a dosarelor depuse.
În ședința Consiliului de administrație al inspectoratului școlar județean, desfășurat joi, 29 mai, s-a aprobat lista cuprinzând punctajele acordate în urma evaluării (listă atașată).
Eventualele contestații, însoțite de o copie după cartea de identitate, pot fi depuse la Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara în perioada 2-3 iunie 2025, în intervalul orar 9.00-16.00.
Soluționarea contestațiilor de către comisia de contestații, validarea rezultatelor finale ale concursului de către Consiliul de administrație al inspectoratului școlar și afișarea acestora la avizierul și pe site-ul inspectoratului școlar se va realiza în perioada 4 – 12 iunie.
Alte detaliile se regăsesc pe site-ul organizației, la rubrica:
JURIDIC – LEGISLAȚIE – RAPORTURI DE MUNCĂ - GRADAȚIA DE MERIT 2025,
link direct:
https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=47&e=2025
Metodologia - https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040371.pdf
Graficul desfășurării concursului - https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040370.pdf
Numărul de locuri alocate pe fiecare disciplină - https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040496.pdf
Fișele de (auto)evaluare (22) - https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=47&e=2025
Rezultatele inițiale: https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040548.pdf
DOCUMENTE ATAȘATE
Gradația de merit 2025 Rezultate inițiale
Miercuri, 4 iunie 2025, a avut loc ședința Consiliului Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara. La ședință au participat 127 persoane, lideri de grupe sindicale, lideri de zonă, președintele, consilierul juridic al organizației, alături de aceștia fiind prezenți membrii Comitetului de Supraveghere C.A.R. (I.F.N.) SIP Județul Hunedoara, precum și membrii Comisiilor de cenzori S.I.P. Județul Hunedoara și C.A.R. (I.F.N.) SIP Județul Hunedoara. De asemenea, cu această ocazie a fost realizată și o ședință a Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara.
Ordinea de zi a ședinței a cuprins următoarea problematică: informare privind probleme profesionale și sindicale; probleme organizatorice; probleme diverse, ridicate de liderii de sindicat prezenți.
Materiale suport folosite în cadrul ședinței au fost:
- Buletin informativ 49
- Buletin informativ 49 - supliment
- Comunicat de presa
- Situații statistice iunie 2025
- Situații financiare aprilie 2025
- Situații financiare mai 2025
- Oferta SIP Tour
- Afiș „Ziua mondială a educației”
- Afiș „Magister”
- Afiș „ProfArt”.
În cadrul ședințelor au fost abordate probleme de actualitate, prezentate și în Buletinul informativ „Magister” nr. 49 și în suplimentul revistei:
- Final de an școlar marcat de problemele specifice, dar și de alegeri, precum și de cele două rapoarte (QX și O.C.D.E.);
- Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu;
- Raportul O.C.D.E „Educație și competențe în România” – 2025;
- Monitorizarea audio-video în cadrul unităților de învățământ;
- Registrul general de evidență a salariaților REGES-ONLINE;
- Voucherele de vacanță;
- Gradația de merit;
- Participarea la examenele naționale;
- 5 iunie – zi nelucrătoare;
- „Săptămâna educației” 2025;
- Amenințări (posibile) la adresa organizației;
- Situații statistice;
- Situații financiare.
Detalii privind aspectele discutate, precum și toate materialele utilizate în cadrul ședinței se regăsesc la rubrica S.I.P. HUNEDOARA / Activitate / Consiliul Liderilor,
link direct:
După cum s-a informat în luna decembrie 2022, prin Legea nr. 367/2022 a fost adoptat o nouă lege a dialogului social, astfel fiind abrogată legea nr. 62/2011.
Noutățile/modificările majore aduse de noul act normativ privesc:
1. modificarea definiției „dialogului social” (art. 1): „toate formele de negociere, consultare sau schimbul de informații între reprezentanții Guvernului, ai angajatorilor și ai angajaților/lucrătorilor, în probleme de interes comun privind politica economică și socială”;
2. includerea în negocierea colectivă a „stabilirii condițiilor de muncă” (art. 1);
3. extinderea obiectului contractelor colective de muncă (art. 1): „clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă” - cu excepția, în ceea ce privește salarizarea, pentru sectorul bugetar (art. 105);
4. înlocuirea „sectoarelor de activitate” cu „sectoare de negociere colectivă” (art. 1);
5. au fost detaliate obiectivele conflictelor de muncă (art. 1): „conflictul dintre angajați/lucrători și angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional, social ori alte drepturi rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă sau de serviciu. Conflictele de muncă pot fi colective sau individuale”;
6. s-a eliminat interdicția potrivit căreia „organizațiile sindicale nu pot desfășura activități cu caracter politic”;
7. a fost redus numărul minim al angajaților necesari pentru constituirea unui sindicat (art. 3);
8. obligativitatea informării și consultării salariaților „cu privire la deciziile care pot duce la modificări importante în organizarea muncii, în relațiile contractuale sau în raporturile de muncă” (art. 31);
9. s-a extins posibilitatea asocierii sindicatelor în vederea constituirii unei federații sindicale, respectiv indiferent de sectorul de negociere din care fac parte (art. 44);
10. s-au eliminat condiționările afilierii la o singură federație, respectiv o singură confederație sindicală;
11. s-a redus nivelul de reprezentativitate la nivel de unitate de la jumătate plus unu la 35% din numărul total de angajați (art. 54);
12. s-a introdus capitolul „Reprezentanții angajaților/lucrătorilor” pentru situațiile în care nu există organizație sindicală, iar numărul angajaților este de minim 10 (art. 57-art. 62);
13. s-a reintrodus posibilitatea negocierii contractelor colective de muncă la nivel național (art. 96);
14. reducerea numărului de angajați la care devine obligatorie negocierea colectivă (art. 97 - minim 10 angajați, față de 21 în vechea lege);
15. reducerea duratei negocierii colective la 45 de zile (art. 97);
16. s-au extins categoriile de angajați pentru care produc efecte clauzele contractelor colective de muncă (art. 101);
17. s-a introdus posibilitatea extinderii contractului colectiv de muncă la nivel național (art. 110);
18. s-au suplimentat situațiile în care pot fi declanșate conflicte colective de muncă (art. 126);
19. interdicția declanșării conflictelor colective de muncă pentru revendicări pentru a căror rezolvare este nevoie de adoptarea unei legi sau a altui act normativ (art. 123);
20. menținerea interdicției de declanșare a unui conflict colectiv de muncă pe durata valabilității unui contract colectiv de muncă, la acel nivel (art. 125), cu excepțiile precizate de lege;
21. condiționarea declanșării unei greve de revendicările „rămase nesoluționate după conciliere sau mediere, după caz, cu excepția grevelor de solidaritate” (art. 146);
22. posibilitatea declanșării grevei de solidaritate cu acordul a cel puțin 35% din angajați (art. 150);
23. introducerea posibilității ca federațiile și confederațiile să declanșeze grevă „împotriva politicii sociale și economice a Guvernului” (art. 155);
24. menținerea suspendării contractului individual de muncă pe durata grevei, cu excepția drepturilor de asigurare de sănătate (art. 160);
25. a fost eliminat capitolul „Conflictele individuale de muncă”;
26. a crescut cuantumul sancțiunilor și pedepsele aplicabile (art. 175 -art. 176);
27. se înființează „Fondul anual pentru dezvoltarea capacității administrative a patronatelor și sindicatelor, în cadrul ministerului responsabil cu dialogul social, finanțat de la bugetul de stat, în scopul finanțării proiectelor depuse de organizațiile patronale și sindicale” (art. 187).
Fără a reprezenta o îmbunătățire semnificativă a condițiilor în care angajații își pot promova și apăra interesele și drepturile, noua lege a dialogului social reprezintă totuși o relaxare în raport cu vechile prevederi, care făceau ca România să aibă una dintre cele mai restrictive legislații în domeniu la nivelul Uniunii Europene.