La mijlocul lunii noiembrie, Ministerul Educației a dat publicității documentul „Profilul și standardele profesionale ale cadrului didactic din învățământul preuniversitar, pe etape de carieră și pe niveluri de învățământ”. Menit să ghideze procesele de elaborare a planurilor de învățământ și a standardelor de calitate pentru programele de studii universitare pentru formarea inițială a cadrelor didactice, precum și a politicilor de evoluție în carieră, conform noilor legi ale educației, își propune totodată să contribuie la promovarea imaginii profesionale și sociale a cadrului didactic și la asigurarea unei educații de calitate și sprijinirea dezvoltării armonioase a fiecărui copil/elev.
Profilul profesional al cadrului didactic din învățământul preuniversitar evidențiază acele competențe care orientează programele de formare inițială și care sunt completate, actualizate și consolidate prin activități de dezvoltare profesională continuă, rolul său fiind de a promova îmbunătățirea continuă a practicilor educaționale.
Profilul și standardele profesionale ale cadrului didactic sunt organizate pe niveluri de învățământ, 7 domenii de competențe și etape de carieră didactică. Domeniile de competențe implicate sunt: cunoașterea elevilor și a modului în care aceștia învață; curriculum și proces didactic, mediu de învățare și stare de bine; consilierea elevilor, colaborarea cu familia/tutorii și comunitatea; etică, reflexivitate și învățare continuă; dezvoltare instituțională; tehnologie digitală în educație. Pentru cadrul didactic din învățământul preuniversitar, care a dobândit licențierea, cariera didactică include etapele de evoluție profesională marcate prin gradele didactice: gradul didactic II și gradul didactic I.
Atașăm acestui articol broșura publicată de Ministerul Educației.
Miercuri, 6 noiembrie 2024, a avut loc ședința Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara. La ședință au participat cei 13 lideri de zonă, președintele și consilierul juridic al organizației.
Ordinea de zi a ședinței a cuprins, ca de obicei, următoarea problematică: informare privind probleme profesionale și sindicale; probleme organizatorice; probleme diverse, ridicate de liderii de sindicat prezenți.
Materiale suport folosite în cadrul ședinței au fost: Informare privind cardurile de dezvoltarea a carierei didactice/profesionale, Informare privind stadiul elaborării Metodologiei privind decontarea ochelarilor, Situații financiare pentru luna septembrie, Situații statistice privind borderourile, numărul de membri, alte materiale.
Dintre problemele mai importante propuse pe ordinea de zi sau ridicate în timpul ședinței subliniem:
1. Toate acțiunile organizate în cadrul manifestării denumite generic „Săptămâna educației 2024” au fost apreciate. Se așteaptă și alte idei din partea membrilor pentru diversificarea activităților.
2. Personalul nedidactic a primit a doua tranșă de creșteri salariale din acest an: 5 % începând cu data de 1 septembrie.
3. A început alimentarea cardurilor de dezvoltare a carierei didactice/profesionale. Există o serie de restanțe din anul trecut. În măsura în care acestea ne-au fost semnalate, ne vom implica în rezolvarea situațiilor punctuale.
4. În cadrul Comisiei paritare de la nivelul I.S.J. Hunedoara din luna octombrie au fost discutate o serie de probleme semnalate de colegii noștri:
a. Au fost plătite activitățile desfășurate în cadrul comisiilor de la examenele naționale; sunt restanțe pentru 10 școli care nu au depus actele la timp.
b. Nu au fost decontate cheltuielile de transport/cazare pentru membrii acestor comisii deoarece M.E. nu a alocat banii necesari; s-a solicitat suplimentarea fondurilor (adresa I.S.J. 790/15.10.2024).
c. Pentru alimentarea voucherelor de vacanță cuvenite personalului angajat după 1 septembrie, cele restante și plata sentințelor în acest sens s-au solicitat M.E. sumele necesare (adresa I.S.J. 795/M/16.10.2024).
d. Există restanțe mari în decontarea navetei personalului din I.S.J. și din unitățile conexe. Se așteaptă rectificarea bugetară. Dacă până în luna decembrie nu se vor recupera restanțele, S.I.P. Hunedoara va acționa în instanță.
e. I.S.J. Hunedoara a suspendat plata sporului pentru condiții de muncă fără a face dovada unor măsuri concrete de îmbunătățire a acestora. În cadrul ședinței nu au fost oferite explicații acceptabile. S.I.P. Hunedoara a acționat în instanță, iar în cursul zilei de 7 noiembrie a obținut suspendarea hotărârii I.S.J.
Prin urmare, demersul nostru este legitim și recomandăm colegilor din școli să continue procedurile pentru acordarea acestui spor.
5. În cadrul Comisiei paritare de la nivelul I.S.J. Hunedoara din această lună se va negocia concediul suplimentar pentru directorii/directorii adjuncți din unitățile de învățământ. Pentru personalul de execuție din acestea, negocierea se desfășoară în comisiile paritare de la nivelul unității.
6. În luna decembrie se vor acorda tichete sociale membrilor de sindicat.
7. Calitatea de membru S.I.P. Hunedoara: se descoperă în continuare o serie de „anomalii” în ceea ce privește calitatea de membru de sindicat. Doar salariații care plătesc în mod complet și integral cotizația sindicală (0,75% din veniturile brute obținute, atât în situația în care există un singur contract de muncă, cât și în cea a existenței mai multor contracte individuale de muncă) sunt membrii cu drepturi depline. Ceilalți colegi pot sta în continuare „la cotitură” în speranța că vor beneficia și ei de rezultatele obținute de colegii sindicaliști.
8. Este important în continuare:
- să verificăm informațiile la care avem acces, cu precădere cele pe teme sindicale și profesionale;
- să fim mai „rezervați” în privința comentariilor sindicale și profesionale de pe rețelele de socializare;
- să folosim în primul rând informațiile primite din surse sigure (lideri, sindicat, federație);
- să manifestăm încredere în organizația sindicală, acțiunile întreprinse de aceasta fiind întotdeauna conforme, după cum s-a dovedit, scopului existenței sale;
- să sprijinim activitatea liderului de sindicat, inclusiv prin participarea la ședințele de sindicat și realizarea în timp util a diferitelor documente.
Toate materialele utilizate în cadrul ședinței se regăsesc la rubrica S.I.P. HUNEDOARA / Activitate / Biroul Executiv - link direct: https://nou.siphd.ro/?a=3121&t=2024 .
Luni, 18 noiembrie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Aviz conform rețea școlară, an școlar 2024-2025
III. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Se acordă aviz conform pentru toate UAT-urile care au depus proiecte pentru modificarea rețelei școlare pentru anul școlar 2024-2025.
III. Diverse:
1. Se aprobă efectuarea unor demersuri pentru obținerea de la M.E. a avizului pentru promovarea în grad profesional a unui consilier I în consilier IA.
2. Se prezintă soluția pentru acordarea bursei de excelență olimpică unui elev de la Colegiul Național „Aurel Vlaicu” Orăștie.
3. Se aprobă acordarea celor 10 zile de concediu de odihnă suplimentar întregului personal de conducere din unitățile de învățământ și unitățile conexe.
4. Referitor la situația de la C.S.E.I. „Rudolf Steiner” Hunedoara, s-a hotărât, pentru cadrul didactic implicat, constituirea comisiei de disciplină la nivelul unității, iar pentru directorul unității s-a hotărât întocmirea unui raport de către comisie.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA – CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE
Ne-am obișnuit de mult cu ceea ce vehiculează majoritatea mass-mediei românești, majoritatea politicienilor și majoritatea „oamenilor de bine” care vor ca „lucrurile să fie bine făcute!” Ideile vehiculate până dincolo de sațietate au acreditat încetul cu încetul că opinia publică și societatea românească nu-și dorește, ba chiar nu visează la nimic altceva decât la o societate în care fiecare individ aspiră la a fi celebrul „pistolar” din și mai renumitul Vest sălbatic. Capitalismul pur („sălbatic” se vede dintr-o altă zonă) a devenit astfel motorul mai tuturor deciziilor privind viitorul României, la o primă vedere totul orbitând (cu nemăsurată voie bună) în jurul piedestalului pe care s-a ridicat statuia „întreprinzătorului” mai ceva ca în vremurile pe când se preamăreau „eroii” fabricați prin laboratoarele comuniste.
Desigur, într-o economie de piață, precum cea pe care tot încercăm să o construim, a spune „întreprinzător” înseamnă a spune „interes”, iar confundarea acestor noțiuni este perfect legală. Dar legitimă? Poate, dacă am da crezare tuturor ideilor la care făceam trimitere în debutul acestor rânduri, ar trebui să răspundem, pe cât putem de repede, afirmativ. Totuși, dacă am sta puțin pe gânduri, poate răspunsul cel mai adecvat ar fi următorul: depinde!
Punând deoparte anumite conotații ale termenului, cu precădere cele consficate politic și juridic, acest „depinde” este de înțeles prin semnificația mai largă și mai originară a ceea ce „legitimitate” înseamnă: „o valoare prin care ceva sau cineva este recunoscut și acceptat ca fiind corect și potrivit”.
Mai mult, dacă ar fi să constatăm că interesul urmărit cam are obiceiul, cu o atât de mare frecvență în societatea noastră (de aici, am spune, și caracterul său tot mai fracturat), să se realizeze pe seama celorlalți, tot ceea ce am putea răspunde ar fi o respingere hotărâtă a ideii de legitimitate.
Mergem prea departe? Posibil sau... depinde pe cine întrebi!
Cu alte cuvinte, o problemă de cercetat. Ceea ce se mai întâmplă și la modul serios și profesionist, adică cel care nu prea poate fi depistat în ceea ce ni se tot oferă în mass-media, ne încântă politicienii sau „își fac auzite vocile” cei care lucrează cei întru propășirea propriilor interese. Iar cu aceasta ajungem și la motivația acestei lungi introduceri: recent, fundația Friedrich-Ebert-Stiftung (FES), cea mai veche fundație politică din Germania, cu o bogată tradiție în democrație socială care merge înapoi până la înființarea sa în 1925 și care își datorează fondarea și misiunea moștenirii politice a omonimului său Friedrich Ebert, primul președinte german ales democratic, a publicat studiul „Atitudini și valori de tip progresist în România”, chiar titlul articolului nostru.
Motivația acestui studiu a fost una simplă: evoluția României, după intrarea în Uniunea Europeană, este cel puțin satisfăcătoare, mai ales dacă este să ne gândim la „marele” P.I.B., de pe un neonorant penultim loc la momentul aderării ajungând astăzi să lăsăm în urmă mai mult de o jumătate de duzină de țări, unele dintre ele chiar cu „vechime” mai mare în ale capitalismului. Totuși, ceea ce nu spun astfel de statistici, constată autorii studiului, este că ele ignoră modul în care dezvoltarea este distribuită în societate.
Aparent, de la mare distanță, întreaga „flotă” românească (dând uitării faptul că cea reală a fost „scufundată” în întregime) pare să navigheze „cu toate pânzele sus”. Dar, în măsura în care nu vom fi satisfăcuți de o astfel de privire (superficială) și ne vom apropia, vom constata repede că numeroase ambarcațiuni, în special cele mici, dar multe dintre cele de mărime medie, s-au scufundat, navighează în alte flote sau, în cel mai bun caz, reușesc să se mai mențină pe linia de plutire doar „dând din greu la pompe”.
Explicit, ne-a fost mai bine, dar nu la toți! Pornind de la decalajele economice (fiindcă, orice s-ar spune, am fi de acord cu o mai veche vorbă cum că „munca l-a făcut pe om”, dar epoca în care trăim, dincolo de „basmele” de la televizor, ne arată fără drept de apel că munca nu este mai niciodată suficientă) și mergând până la cele educaționale (intrând într-o zonă tabu, conținutul studiului subliniază un adevăr abia șoptit, dar totuși evident în primul rând prin masivele resurse bugetare deturnate în această direcție, și anume acela că dezvoltarea învățământului privat are o contribuție însemnată la „naufragiul” pe care l-au încercat și îl încearcă mulți dintre români), unora dintre noi le-a fost și le este din ce în ce mai greu...
Deși temele aduse în discuție în rândurile precedente sunt generoase, iar o analiză a lor ar putea înghiți numeroase tomuri, ne vom opri aici din comentariile noastre pentru a prezenta doar câteva dintre cele constatate prin acest studiu (o perspectivă cu atât mai adecvată fiind accesibilă printr-o lectură integrală a sa – procentele amintite în ceea ce urmează sunt cele ale răspunsurilor „integrale” în sensul respectiv, fără a-i lua în calcul pe cei care pun lucrurile sub semnul „posibilității”):
1. Este o obligație a statului:
- să ofere tuturor acces la serviciile de sănătate (92,1% dintre respondenți), să ofere un standard de viață decent pentru vârstnici (90.9%), să ofere ajutor financiar elevilor și studenților din familii cu venit mic (88,4%) etc.
- să crească cheltuielile bugetare pentru: educație (92,8%), sănătate (91,4%), pensiile de vârstă (87,7%), reducerea sărăciei (77,6%), cultură și artă (72,3%) etc.
2. De unde și percepția multora dintre cetățeni că perioada postrevoluționară ne-a făcut să pierdem lucruri precum: siguranța locului de muncă (78,7%), siguranța publică (73,8%), disponibilitatea locuințelor (73,2%), egalitatea dintre oameni (68,7%), relațiile dintre oameni (66,1%) etc.
3. Totuși, în pofida unor astfel de poziții ale majorității membrilor societății, trecerea prin „filtrul” politic va arăta că procentul celor care se autoidentifică pe dreapta politică este mai mare (26,8%) decât al celor care se autoidentifică la stânga (18,3%), pe centru plasându-se o valoare mediană (21,3%), ceea constituie, credem noi, un paradox, ținând seama de precedentele două puncte și de faptul că politicile puternic de dreapta sunt sursa multora dintre derapajele existente.
4. O astfel de autoidentificare politică și, implicit de gir dat politicilor care merg pe liniile respective, se poate observa cu ușurință în consecințele sale în alte atitudini, cum ar fi cea cu privire la impozitare, 73% dintre respondenți apreciind că toată lumea ar trebui să plătească același impozit, indiferent de venit și doar 23% apreciind că impozitele plătite de cei cu venituri mai mari ar trebui să fie mai mari (iar asta împotriva modului în care se întâmplă lucrurile în majoritatea țărilor europene și a studiilor care au arătat că efectele impozitării egale sunt preponderent negative și având darul de a accentua inegalitățile sociale).
Iar dacă ar fi să pătrundem și mai adânc în „măruntaiele” studiului, ale cercetării, ar fi de subliniat și faptul că puținele procente care se arată în dezacord cu „cerințele” sociale mai sus enumerate provin cu precădere din zona veniturilor mari și foarte mari, a celor cu statut social de nivel superior etc.
Ținând seama de toate aspectele puse în evidență, studiul conchide că „Percepțiile privind justiția socială și rolul statului reflectă o susținere majoritară pentru o mai mare intervenție a statului în viața economică și social și pentru mai multă solidaritate socială. Aceste date sugerează că este necesară o regândire a politicilor fiscale, economice și sociale din ultimele decenii. Cu toate astea, încrederea scăzută în instituțiile democrației reprezentative, cuplată cu percepția conform căreia statul ar trebui să își reducă per ansamblu cheltuielile constituie o vulnerabilitate și chiar un obstacol pentru orice efort care își propune un rol mai activ al statului în asigurarea bunăstării cetățenilor. Demersul de reconfigurare a unei societăți mai juste trebuie însoțit de un efort de reformare și democratizare a instituțiilor statului, care să crească încrederea cetățeanului în acestea.”
În ce ne privește, ajungând și la finalul acestor rânduri, ar fi de spus că nu am reușit să ajungem la o concluzie propriu-zisă (proprie, urmând să o desprindeți pe a dumneavoastră în măsura în care vă veți apleca asupra acestui studiu), ci am rămas doar cu o întrebare: trăim într-un stat confiscat („trecut pe persoană fizică”), cu o societate într-atât de manipulată că „ar ști ce vrea, dar nu este de acord cu ceea ce își dorește”?
Numărul
curent |
Titlul
documentului |
Dimensiune
(octeți) |
Extensia
documentului |
Data
atașării |
1 |
Atitudini și valori de tip progresist în România
studiu realizat de Fundația Friedrich Ebert (FES), 2022 |
4.693.404 | APPLICATION/PDF | 2022-06-03 14:51:05 |