Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a implementat împreună cu societatea emitentă, Pluxee, o procedură privind înlocuirea cardurilor pierdute, furate, nefuncționale sau emise cu date incorecte.
Conform procedurii, angajații din școli care au pierdut sau nu mai pot folosi cardurile de primă de carieră și de carieră profesională din diverse motive, pot primi unele noi. Aceștia trebuie să contacteze compania prin telefon sau email.
„Reprezentanții emitentului cardului Pluxee vor prelua solicitările, vor prelucra informațiile și ulterior se va plasa comanda pentru înlocuirea suporturilor electronice.
Pentru a se emite carduri noi, beneficiarii O.U.G. nr. 58/2023 privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic și didactic auxiliar, precum și unei prime de carieră profesională pentru personalul administrativ din învățământul de stat pot contacta Pluxee:
• număr de telefon: 021 207 27 27;
• adresă de email: socialplus.ro@pluxeegroup.com.”
Documente atașate
Adresa Pluxee către Ministerul Educației și Cercetării
Ca urmare a sesizărilor primite din partea organizațiilor afiliate, cu adresa Federației Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” nr. 368/01.04.2025, am solicitat Ministerului Educației și Cercetării un punct de vedere privind frecvența depunerii certificatului de cazier judiciar și a certificatului/adeverinței de integritate comportamentală de către personalul didactic, în conformitate cu prevederile Metodologiilor-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2025-2026, pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de la art. 168 alin. (7) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare
Prin adresa nr. 26504/09.04.2025, Ministerul Educației și Cercetării – Direcția Generală Management, Carieră Didactică și Rețea Școlară în Învățământul Preuniversitar ne-a comunicat că „Prezentarea certificatului de cazier judiciar și a certificatului/adeverinței de integritate comportamentală (...) este reglementată de metodologiile-cadru privind mobilitatea (...), respectiv în perioadele prevăzute în Calendarul mobilității personalului didactic de predare pentru:
- încadrarea personalului didactic de predare la nivelul unităților de învățământ;
- modificarea duratei contractului individual de muncă din durată determinată de un an în contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului/catedrei, conform prevederilor art. 180 din Legea nr. 198/2023 (...);
- înscrierea/validarea înscrierii la concursul național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învățământul preuniversitar;
- înscrierea la concursul județean, respectiv testarea organizată la nivel județean pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate;
- înregistrarea cererilor privind repartizarea candidaților pe perioadă determinată în baza rezultatelor obținute la concursurile naționale, sesiunile anterioare (maximum 6 sesiuni anterioare);
- înregistrarea cererilor privind angajarea în regim de plata cu ora a personalului didactic asociat și pensionat;
- în perioadele de înscriere la orice etapă a mobilității personalului didactic de predare care presupun încheierea unui contract individual de muncă pe perioadă determinată/nedeterminată la nivelul unei unități de învățământ.”
Adresa M.E.C. confirmă punctul de vedere exprimat de reprezentanții F.S.E. „SPIRU HARET” pe această problemă: obligarea personalului didactic de predare titular de a depune certificatul de cazier judiciar și certificatul/adeverința de integritate comportamentală la fiecare 6 luni – pe motiv că cele anterioare și-au pierdut valabilitatea – este lipsită de fundament.
Faptul că respectivele certificate au valabilitate de 6 luni nu înseamnă că trebuie depuse de 2 ori pe an, ci că, atunci când sunt depuse (în situațiile și perioadele stabilite de metodologia-cadru și calendarul mobilității personalului didactic), acestea trebuie să fie valabile (să fie în interiorul termenului de 6 luni de la eliberare).
Marți, 8 aprilie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se prezintă Procedura operațională referitoare la fișele posturilor din cadrul I.S.J. Hunedoara. Se amână până la ședința viitoare pentru verificare.
2. Se aprobă reînmatricularea unui elev la Școala Gimnazială ”Dr. Aurel Vlad” Orăștie.
3. Se respinge transferul unui elev de la școala profesională, clasa a IX-a, la Liceul de Arte ”Sigismund Toduță” Deva, începând cu anul școlar 2025/2026, deoarece nu permite legislația transferul elevilor de la școala profesională la liceu.
4. Se aprobă lista excepții plata cu ora, cadre didactice, luna martie 2025, conform Anexei 2.
5. Se aprobă rapoartele de doctorat ale inspectorilor școlari și directori unități de învățământ, luna martie 2025.
6. Se respinge închirierea unei garsoniere din sediul I.S.J. Hunedoara.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA - CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE
Agenția pentru Educație, Audiovizual și Cultură a Uniunii Europene a dat publicității, la începutul acestui an (datele luate în calcul sunt la nivelul lui septembrie 2020), studiul Teachers' and School Heads' Salaries and Allowances in Europe 2018/19 prin intermediul căruia se propune o radiografie a salarizării în domeniul educației la nivelul Europei.
Principalele concluzii ale acestui studiu sunt:
• Există diferențe semnificative între țările europene în ceea ce privește salariile de încadrare pentru cadrele didactice care sunt la intrarea în profesie. Salariile inițiale legale brute pot merge de la aproximativ 5 000 la peste 80 000 de euro pe an, în funcție de țară.
• În douăsprezece țări, toți profesorii începători au același salariu legal, indiferent de nivelul de educație la care predau. În rest, există diferențe salariale între nivelurile de educație, în general determinate de diferențele dintre cerințele minime de calificare.
• În aproximativ jumătate dintre sistemele de învățământ, profesorii primesc compensații financiare pentru alte calificări formale (modalitățile de recompensare sunt diverse).
• Există diferențe semnificative în ceea ce privește suma și momentul creșterilor salariale legate de vechimea în muncă. În funcție de țară, salariile inițiale pot crește pe parcursul carierei unui profesor de la 12% până la 116%. Numărul mediu de ani necesar pentru a atinge vârful salariului variază de la 6 ani în Regatul Unit (Scoția) la 42 de ani în Ungaria. În Irlanda, Olanda și Polonia, salariile inițiale de încadrare ale profesorilor pot crește cu peste 60% în primii cincisprezece ani de serviciu și chiar mai mult în anii următori.
• În 2018/19, salariile de încadrare au crescut în majoritatea sistemelor de învățământ, dar creșterile salariale au fost, în general, modeste sau indexate în funcție de inflație. În Grecia, Luxemburg, Portugalia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Elveția, Liechtenstein și Muntenegru nu a existat aproape nicio modificare în comparație cu 2017/18.
• În schimb, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, România și Slovacia au continuat să pună în aplicare măsurile introduse în anii precedenți pentru îmbunătățirea salarizării personalului din educație. De fapt, aceste țări înregistrează printre cele mai mari creșteri ale salariilor inițiale (ajustate la inflație) din ultimii patru ani în UE. Din 2014/15, salariile inițiale ajustate în funcție de inflație au crescut semnificativ și în Irlanda, Malta și Suedia.
• Nivelul salarial real este puternic corelat cu PIB-ul pe cap de locuitor al unei țări, respectiv cu cât este mai mare PIB-ul pe cap de locuitor, cu atât este mai mare salariul mediu anual. În medie, profesorii din învățământul preșcolar câștigă de obicei mai puțin, iar profesorii din ciclul secundar câștigă în general mai mult.
• Personalul de conducere este adesea plătit pe o scală salarială diferită de cea a profesorilor, iar salariile lor tind să crească odată cu mărimea școlii. În majoritatea sistemelor de învățământ, există diferențe salariale semnificative între conducătorii de școli, în funcție de mărimea sau alte caracteristici ale școlii și de alți factori, precum și în funcție de experiența și responsabilitățile acestora.
• Salariul statutar minim al conducătorilor de școli este mai mic decât salariul profesorilor cu o experiență de 15 ani în Comunitatea franceză din Belgia, Cehia, Luxemburg, Albania și Turcia. Acesta este, de asemenea, cazul la unele niveluri de educație sau pentru conducătorii de școli mici din alte câteva țări.
În mod concret, încercând să desprindem câteva date din acest studiu (el se regăsește integral în cadrul rubricii INFORMAȚII UTILE/ALTE RESURSE VIRTUALE, secțiunea Muncă și relații de muncă), sunt de supus atenției următoarele (simbolurile țărilor, precum și simbolurile pentru nivelurile educaționale ISCED, se regăsesc în finalul articolului, în NOTA):
1. Salariul de încadrare brut la intrarea în profesie (anual, în euro)
2. Diferența procentuală între salariul de încadrare la intrarea în profesie și salariile după 10 și 15 ani vechime, respectiv salariul maxim în profesie (învățământ secundar)
3. Modificarea procentuală a salariilor de încadrare între 2014/2015 și 2018/2019 (în prețuri constante)
4. Salariul mediu anual brut pentru cadrele didactice - 25-64 ani (euro)
După cum se poate observa, chiar și la o privire superficială, diferențele de salarizare în domeniul educațional sunt deosebit de mari. În ceea ce privește România, este de subliniat, în pofida unui decalaj încă accentuat față de numeroase țări ale Uniunii Europene, o anumită evoluție pozitivă a salarizării, continuată aceasta și în anul școlar următor celui la care se referă studiul, implementarea legii unice a salarizării personalului din sistemul bugetar oprindu-se după luna ianuarie a anului 2020. Astfel, la nivelul anului 2018-2019 se atingea nivelul unei corelări a veniturilor salariale din educație cu PIB-ul pe cap de locuitor, așa cum se poate observa în următoarea reprezentare:
Desigur, lipsește încă în România o prețuire adecvată a activității în sistemul educațional, aceasta corelând, de obicei, cu un nivel de salarizare peste PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat în țara respectivă. Din nefericire, după evoluțiile salariale înregistrate începând în special cu anul 2017 și mergând până în ianuarie 2020, cele care au permis o reducere importantă a decalajelor față de celelalte state ale Uniunii Europene, comparabile din punctul de vedere al dezvoltării economice, perspectivele actuale nu sunt deloc unele îmbucurătoare. Astfel, este de amintit în primul rând amânarea creșterilor salariale care ar fi permis implementarea integrală a legii salarizării (vehiculându-se de asemenea ideea unei anulări a acestor creșteri salariale și elaborarea unei noi legi de salarizare a personalului plătit din fonduri publice), dar și declarațiile tot mai frecvente ale guvernanților privind suspendarea/anularea anumitor drepturi salariale, printre care sunt amintite voucherele de vacanță, indemnizația de hrană și diferite sporuri, inclusiv dintre cele acordate în sistemul educațional.
În final, pentru a avea o idee și mai adecvată asupra raportării la educație în România, vă propunem o sinteză a principalilor indicatori macroeconomici în România, cu defalcare pe educație:
NOTA: Datele din cadrul studiului au ca sursă EURYDICE. Datele relative la evoluția diferiților indicatori economici privind România au ca sursă INS. Simbolurile utilizate pentru desemnarea statelor europene sunt următoarele: BE fr – Belgia-Comunitatea Franceză; BE de – Belgia-Comunitatea germană; BE nl – Comunitatea Flamandă; BG – Bulgaria; CZ – Republica Cehă; DK – Danemarca; DE – Germania; EE – Estonia; IE – Irlanda; EL – Grecia; ES – Spania; FR – Franța; HR – Croația; IT – Italia; CY – Cipru; LV – Letonia; LT – Lituania; LU – Luxemburg; HU – Ungaria; MT – Malta; NL – Olanda; AT – Austria; PL – Polonia; PT – Portugalia; RO – România; SI – Slovenia; SK – Republica Slovacă; FI – Finlanda; SE – Suedia; UK-ENG – Marea Britanie (Anglia); UK-WLS – Marea Britanie (Țara Galilor); UK-NIR – Marea Britanie (Irlanda de Nord); UK-SCT – Marea Britanie (Scoția); AL – Albania; BA – Bosnia și Herțegovina; CH – Elveția; IS – Islanda; LI – Liechtenstein; ME – Muntenegru; MK – Macedonia de Nord; NO – Norvegia; RS – Serbia; TR – Turcia. Clasificarea internațională standard a educației (ISCED), fără a lua în calcul subcategoriile, este următoarea: ISCED 0 – educația timpurie; ISCED 1 – învățământ primar; ISCED 2 – învățământ gimnazial; ISCED 3 – învățământ liceal; ISCED 4 – învățământ postliceal; ISCED 5, 6, 7 și 8 – învățământ universitar.