Dragi elevi, părinți și studenți,
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER”, în semn de revoltă față de prevederile Legii nr. 141/2025 referitoare la sistemul educațional ce provoacă în învățământ o criză fără precedent în ultimii 35 de ani, organizează în data de 8 septembrie 2025 PICHETAREA sediului Guvernului României, urmată de un MARȘ DE PROTEST până la Palatul Cotroceni.
Acțiunile noastre urmăresc să atragă atenția asupra obligativității soluționării problemelor cu care se confruntă personalul din învățământul preuniversitar și superior, precum și asupra faptului că salariații din educație resping măsurile politice pentru diminuarea deficitului bugetar adoptate de Guvern, cu efecte negative asupra sistemului de învățământ, dar în primul rând asupra beneficiarilor educației.
Pe 8 septembrie, în loc să ne aflăm la catedră pentru a sărbători începutul școlii, noi, profesorii, vom ieși în stradă pentru viitorul educației și pentru viitorul României.
Nu suntem în stradă pentru salarii mai mari, ci pentru condiții mai bune în desfășurarea actului educațional, pentru DREPTATE. Suntem în stradă deoarece Guvernul a luat o serie de măsuri care ne afectează direct munca și, implicit, educația pe care o oferim:
Dragi elevi, părinți și studenți,
Este evident că măsurile de „eficientizare” aplicate în domeniul învățământului prin Legea nr. 141/2025 vor avea un cost mult mai mare pe termen mediu și lung, afectând direct calitatea educației și statutul profesional și social al angajaților din învățământ și viitorul beneficiarilor primari.
Protestul nostru este un protest pentru stoparea acestor măsuri abuzive, prin care arătăm că nu suntem de acord ca învățământul și cercetarea din România să fie în continuare subfinanțate și desconsiderate. Trebuie să îi convingem pe guvernanți: cheltuielile pentru educația sunt o INVESTIȚIE, nu un cost.
Vrem ca elevii și studenții să aibă parte de cele mai bune condiții pentru a învăța și a se dezvolta. Vrem să fie pregătiți pentru o lume modernă și competitivă, iar acest lucru nu se poate întâmpla fără o educație solidă și fără profesori motivați.
Vă rugăm să înțelegeți importanța luptei noastre și să ne fiți alături, întrucât este în joc și viitorul vostru, al tinerelor generații care se formează și se vor forma în sistemul educațional.
Anul aceasta, pentru noi prima zi nu va avea aceeași însemnătate. Vă rugăm să nu ne blamați pe noi pentru această decizie de a boicota prima zi de școală. De vină este Guvernul, care, prin măsurile luate, a arătat că nu-i pasă de NOI, de VOI, de ȘCOALA ROMÂNEASCĂ.
Din aceste motive, vă rugăm să nu participați anul acesta la festivități golite de conținut și să vă alăturați protestului nostru din 8 septembrie 2025.
Vă mulțumim!
Federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” – au declanșat referendum pentru ca, în data de 8 septembrie 2025, începând cu ora 9:00, în toate unitățile de învățământ unde există membri de sindicat ai celor două federații să se boicoteze începerea cursurilor anului școlar 2025-2026.
MOTIVELE PROTESTULUI:
De asemenea, trebuie să ținem cont și de faptul că se pregătește eliminarea titularizării în sistemul de învățământ, măsură care va lovi în toate cadrele didactice din învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal.
În aceste zile, când – prin Legea nr. 141/2025 – educația este grav afectată de măsuri care aduc prejudicii majore sistemului de învățământ, subminând munca profesorilor, viitorul copiilor și încrederea părinților, este esențial ca, în data de 8 septembrie, membrii de sindicat și toți salariații din educație:
➢ să nu participe la festivitățile de deschidere oficială a anului școlar 2025-2026;
➢ să nu desfășoare niciun fel de activități specifice începutului de an școlar: să nu organizeze ședințe cu părinții; să nu participe la ședințele organizate de unitatea de învățământ; să nu ridice/împartă manualele; să nu desfășoare activități cu elevii/preșcolarii etc.;
➢ să poarte însemne distinctive referitoare la protest (banderole, ecusoane etc.);
➢ să participe la acțiunile de protest organizate de federațiile noastre în București sau, după caz, la cele organizate de sindicatele afiliate în municipiile reședință de județ.
Nu putem sta deoparte când respectul față de educație este înlocuit cu dispreț.
Nu putem să participăm la festivități golite de conținut și să aplaudăm discursuri ipocrite și demagogice, în timp ce în spatele lor se iau decizii care pun în pericol viitorul copiilor noștri.
Adresăm, pe această cale, rugămintea ca părinții și elevii să fie solidari cu acțiunile noastre și să nu participe la activitățile preconizate a se derula pe data de 8 septembrie 2025 la nivelul unităților de învățământ.
Pe 8 septembrie, alegerea este a fiecăruia dintre noi: putem să ne asumăm consecințele boicotării începutului de an școlar și să arătăm că suntem uniți, că nu mai acceptăm jumătăți de măsură și că vrem o educație care să ridice România – nu să o doboare – alegând să fim împreună la Marșul Educației SAU putem sta deoparte (lăsând impresia că suntem mulțumiți și acceptăm necondiționat măsurile dispuse abuziv împotriva învățământului).
Pe 8 septembrie 2025, ieșim în stradă pentru Marșul Educației – un protest al demnității și al responsabilității față de viitorul școlii românești!
Stimați politicieni și reprezentanți ai administrației locale,
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, în semn de revoltă față de prevederile Legii nr. 141/2025 referitoare la sistemul educațional, organizează în data de 8 septembrie 2025, BOICOTAREA începerii anului școlar prin neparticiparea la festivitățile de deschidere oficială a anului școlar 2025-2026 și la niciun fel de activități specifice începutului de an școlar.
În consecință, pe 8 septembrie, în prima zi de școală, vă solicităm să faceți un gest de decență și respect: EVITAȚI UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT! Nu participați la festivitățile de deschidere a anului școlar și nu vă asociați cu evenimentele din această zi. Nu sunteți bineveniți!
Atitudinea partidelor din care faceți parte față de educație (prin tăierile bugetare, comasarea școlilor și creșterea normei didactice) a demonstrat o lipsă totală de respect față de revendicările noastre legitime și față de sistemul de învățământ. Măsurile pe care Guvernul le-a promovat sub pretextul „reducerii cheltuielilor bugetare” au avut ca unic scop o politică de austeritate care lovește direct în calitatea actului educațional și în viitorul copiilor.
Voi, politicienii, mai ales în anii electorali, ați transformat școala, dintr-un sanctuar al cunoașterii, într-un subiect de campanie; iar acum, în loc să vă asumați consecințele, doriți să pozați în binefăcători. Sărbătorirea deschiderii anului școlar, alături de profesorii și elevii pe care i-ați ignorat și i-ați umilit, ar fi o ofensă și o ipocrizie de neiertat. În loc să veniți să țineți discursuri goale, vă solicităm să susțineți protestul nostru. Vă cerem să înțelegeți că școala românească este în suferință și că gesturile dumneavoastră de imagine nu își mai au locul într-o zi marcată de o nemulțumire generală.
Știm, sunt primari care au fost alături de școală, care ar merita să fie în față noastră în această zi – primari care au alocat sume importante pentru școlile din localitățile pe care le gestionează. Acestora le mulțumim pentru implicare și sperăm să ne susțină și să ne înțeleagă demersul.
Mesajul zecilor de mii de cadre didactice este:
NU VENIȚI LA FESTIVITĂȚI!
Lăsați cadrele didactice, copiii și părinții să boicoteze prima zi de școală – o zi care, din cauza politicilor partidelor aflate la guvernare, va fi una de luptă, nu de sărbătoare! În acest fel, veți demonstra că ne sunteți alături, în aceste momente în care este în joc viitorul tinerelor generații și al României.
În data de 3 noiembrie doamna Anisie, ministrul educației, a anunțat cu entuziasm un nou pas pe calea debirocratizării activității didactice, de această dată vizată fiind activitatea de asigurare și evaluare a calității educației sau, pe scurt, „problema ARACIP”.
Astfel, au fost puse în dezbatere publică două proiecte de hotărâre de guvern relative la Metodologia de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație, respectiv la standardele de autorizare de funcționare provizorie, standardele de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar.
Curioși, ne-am aplecat asupra conținutului acestor proiecte legislative, încercând să vedem în ce măsură intențiile exprimate sunt concretizate efectiv, experiența de până acum în ceea ce privește debirocratizarea, exceptând câteva documente sau cerințe efectiv eliminate, nefiind una consonantă (fără a mai aduce în discuție faptul că pandemia a generat o avalanșă de diferite statistici și raportări, iar anumite modificări legislative, precum cea relativă la decontarea navetei elevilor, au generat alte numeroase activități și documente inedite).
Pentru început, am luat în considerare standardele de autorizare de funcționare provizorie, standardele de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar. Astfel, legislația funcțională până în prezent preciza 43 de indicatori, cu un număr total de 1095 de descriptori (această din urmă cifră am preluat-o din comunicatul de presă al ministerului, fără a ne mai osteni să realizăm o numărătoare efectivă). Actualul proiect cuprinde 24 de indicatori, cu un număr de 265 de descriptori aferenți, subliniindu-se, în același comunicat de presă, faptul că este vorba aici de o reducere substanțială (reducerea este substanțială: 77% pentru acreditare, 76% pentru evaluare periodică și 57% pentru autorizarea de funcționare provizorie).
Apreciind că o astfel de abordare strict numerică aduce mult prea mult cu steagurile lui Caragiale, am decis să analizăm și conținutul efectiv al indicatorilor și al descriptorilor (cerințelor). Iar o lectură rapidă, încercând să nu vă propunem aici o cercetare efectivă, ne-a permis să observăm, chiar la o astfel de privire lejeră, următoarele:
Dispar, într-adevăr, anumiți descriptori, dar este vorba cu precădere de cei redundanți (fără a se reuși eliminarea în totalitate a redundanței). În cele mai multe cazuri avem însă de-a face nu cu o dispariție propriu-zisă (cu anumite excepții), ci de o concatenare a cerințelor.
În plus, în parte, cerințele devin mult mai greu de realizat. De exemplu, se trece de la „Acoperirea cu personal didactic calificat este de minim 85%” și „Acoperirea cu personal didactic auxiliar și nedidactic calificat este de cel puțin 75%” la cerințe de 100%, respectiv 75%, mergând până la „acoperirea integrală a necesarului de personal didactic auxiliar și nedidactic calificat”, aceasta în condițiile în care lipsa personalului didactic auxiliar și nedidactic este cronică în multe dintre unitățile de învățământ, fără ca până în prezent aceasta să își găsească o rezolvare (evident, în condițiile legislative actuale, responsabilitatea nefiind a unităților de învățământ în mod direct, ci a ministerului și a inspectoratelor școlare).
Se adaugă și cerințe care se pot dovedi în multe cazuri superflue, cum ar fi de exemplu „existența acordurilor de parteneriat cu instituții publice, agenți economici sau ONG sau achiziția de servicii educaționale complementare în vederea extinderii și îmbunătățirii folosirii noilor tehnologii (corectura noastră, termenul utilizat fiind „tehnologiilor”) digitale în procesul educațional”, sau care, ținând cont de realitățile educaționale pot să pară rizibile: „existența unor spații dedicate și dotate corespunzător pentru relaxarea copiilor/elevilor”.
Oricum, trebuie să remarcăm dispariția termenului de „procedură”, așa încât cel puțin din această perspectivă dispare neoficiala „competiție” relativă la numărul de proceduri existente într-o unitate de învățământ, cea care a condus de altfel și la compromiterea ideii de procedură în sistemul educațional românesc, deși, pe de altă parte, au rămas într-un fel sau altul aproape toate cerințele implicite (dispariția documentului „procedură” nu este echivalentă cu dispariția activităților procedurale, singurele prin care se realizează ceea ce se realizează, iar după aceea pot dovedi realizarea).
Nu vă bucurați însă mult prea repede nici măcar cu privire la acest lucru, fiindcă, aparent nevinovată, în realitate greu demonstrabilă și presupunând o anumită deplasare a centrului activității didactice, își face apariția o expresie, criticată la momentul la care ARACIP a experimentat implementarea unor noi standarde (fiindcă ideea este veche, chiar dacă astăzi ambalajul este afirmat ca nou), și anume cea de „stare de bine”.
Nici nu vă speriați, fiindcă nu este vorba de un „bau-bau”, dar cel puțin realizați exerciții de imaginație cu privire la ce presupun și la cum se pot demonstra aspecte precum (redăm doar câteva dintre ocurențe):
Oprindu-ne și asupra proiectului de metodologie, aici lucrurile sunt și mai simple, modificarea consistentă se referă doar la vehicularea în format electronic a diferitelor documente (ceea ce nu înseamnă inexistența lor fizică, ci doar că vor fi scanate și transmise în această formă) și, trebuie recunoscut, o împuținare a celor transmise în caz de solicitare a evaluării externe.
Tot în acest sens și ca o clarificare a practicii obișnuite, Raportul Anual de Evaluare Internă a Calității Educației se va completa electronic pe platforma ARACIP (cel puțin greoaie și deosebit de abundentă în cerințe), inspectoratele școlare având sarcina de a verifica existența acestuia în fiecare an școlar.
Am putea continua, dar credem că aspectele semnalate sunt suficiente pentru a trece, în acest context, la a trage câteva concluzii.
Evident, cea care se impune mai întâi înclină către, legat de titlul articolului, „abureală” (iar aici, dacă nu ați făcut-o deja citind precedentele rânduri, în măsura în care aveți o perspectivă mai optimistă (sic!), v-ați putea pune întrebarea „cine pe cine aburește?”). Comasarea indicatorilor și a descriptorilor aferenți nu reprezintă la propriu o reducere a cerințelor decât dacă chiar ne limităm la a număra precum în Caragiale.
Mai mult, ținând seama de conținutul efectiv al descriptorilor, mai ales prin ideea semnalată deja a „stării de bine”, dar și prin altele asemenea, apreciem că noile cerințe vor fi mai dificil de evaluat și, mai ales, dacă suntem cu adevărat sinceri în ceea ce privește sistemul de asigurare și evaluare a calității educației, așa cum funcționează curent, de demonstrat în cadrul vizitelor de evaluare externă.
Într-adevăr, nu mai avem reiterată la tot pasul ideea de procedură, interpretată cel mai adesea ca document de sine stătător, dar după cum precizam activitățile procedurale, sau cum vreți să le numiți, nu dispar, ci cel mult sunt exprimate într-un mod mai general (ceea ce le poate face, în funcție de cine evaluează, mai greu sau mai ușor de realizat și demonstrat). Iar ca bucuria privind procedurile să fie și mai dezamăgitoare în cele din urmă, nu uitați că există sistemul de control managerial intern (care este cerut și mai departe în educație, în pofida faptului că educația are propriul sistem de asigurare și evaluare a calității), el însuși implicând un buchet destul de amplu de proceduri.
În fine, toate acestea înseamnă că lăudata debirocratizare nu reușește nici în acest caz să-și atingă ținta. Ba chiar, pentru o vreme, ținând seama de toate implicațiile, implementarea noilor standarde va conduce, cel puțin pe termen scurt și mediu, la necesitatea unor eforturi suplimentare din partea unităților de învățământ și a cadrelor didactice.
Proiectele de acte normative pot fi descărcate de pe site-ul MEC:
Proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea metodologiei de evaluare
Proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea standardelor