Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET“ și Federația Națională Sindicală „Alma Mater“ protestează față de intenția grupului de lucru de la Palatul Cotroceni de a majora norma didactică a cadrelor didactice. Considerăm că o asemenea măsură este nu doar inoportună, ci și profund nedreaptă, cu consecințe grave asupra calității actului educațional, a sănătății mentale a profesorilor și a viitorului învățământului românesc.
Într-un context în care sistemul educațional se confruntă deja cu lipsa personalului calificat, salarizare inadecvată, birocrație excesivă și un nivel crescut de stres profesional, majorarea normei didactice nu face decât să agraveze problemele existente. Creșterea numărului de ore de predare săptămânale va conduce inevitabil la:
Este evident faptul că experții care lucrează la identificarea soluțiilor pentru reducerea deficitului bugetar nu cunosc în mod concret activitatea unui cadru didactic, mai ales în învățământul preuniversitar. Dacă aceștia ar preda o oră la o clasă cu peste 25 de copii, dintre care unii cu cerințe educaționale speciale (fără profesor de sprijin, așa cum ar trebui), s-ar convinge imediat cât de stresantă este activitatea didactică.
Facem apel la factorii decidenți să renunțe la această măsură pripită și să inițieze un dialog real cu reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative din învățământ. Este momentul ca educația să fie tratată cu respectul și seriozitatea pe care le merită. Este momentul ca atât promisiunile făcute după greva generală din 2023, cât și cele din campania electorală să devină realitate – nu cu măsuri de austeritate care nu fac decât să slăbească pilonii fundamentali ai sistemului de învățământ.
Propunerea de majorare a normei didactice este doar o soluție contabilă, aplicată pe un sistem deja fragil, care are nevoie de sprijin, nu de povară suplimentară.
De fapt, o analiză a normei didactice de predare la nivel european, conform datelor oficiale, scoate în evidență că în majoritatea acestor țări, norma didactică de predare este mai mică decât cea din România.
Nu învățământul este vinovat pentru că cei care au fost la putere în ultimii ani nu au rezolvat problema pensiilor speciale!
Nu învățământul este vinovat că guvernele României nu au fost în stare să facă reformele necesare pentru a primi bani din PNRR!
Nu învățământul este de vină că în ultimii 20 de ani numărul angajaților din autoritățile centrale și locale s-a dublat, în condițiile în care numărul angajaților din sistemul de învățământ a scăzut în aceeași perioadă cu circa 10%!
Nu învățământul este de vină pentru corupția transpartinică!
Nu educația este de vină pentru că instituțiile statului nu pot eradica corupția și evaziunea fiscală!
Nu mai protejați marii evazioniști fiscali! Diminuarea cu numai 20% a evaziunii fiscale rezolvă acoperirea deficitului bugetar din acest an! Credem că a sosit momentul ca Ministerul de Finanțe să iasă public cu lista marilor datornici la bugetul de stat!
Pentru salariații din învățământ creșterea normei de predare este inacceptabilă!
Nu mai sacrificați încă o dată sistemul de învățământ pentru a acoperi sinecurile de partid!
Și, nu uitați:
EDUCAȚIA NU ESTE O FABRICĂ!
EDUCAȚIA ESTE O INVESTIȚIE, NU O CHELTUIALĂ!
DOCUMENTE ATAȘATE
- Comunicat de presă
Concursul pentru acordarea gradației de merit, sesiunea 2025, se apropie de final.
Conform Metodologiei și criteriilor de acordare a gradației de merit personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat în sesiunea 2025, săptămâna aceasta:
- s-a încheiat analiza dosarelor de către inspectorul școlar care coordonează disciplina, cu consultarea consiliului consultativ;
- s-au completat rapoartele motivate referitoare la activitatea candidatului în specialitate;
- s-a finalizat verificarea dosarelor și acordarea punctajelor de către comisia de evaluare a dosarelor depuse.
În ședința Consiliului de administrație al inspectoratului școlar județean, desfășurat joi, 29 mai, s-a aprobat lista cuprinzând punctajele acordate în urma evaluării (listă atașată).
Eventualele contestații, însoțite de o copie după cartea de identitate, pot fi depuse la Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara în perioada 2-3 iunie 2025, în intervalul orar 9.00-16.00.
Soluționarea contestațiilor de către comisia de contestații, validarea rezultatelor finale ale concursului de către Consiliul de administrație al inspectoratului școlar și afișarea acestora la avizierul și pe site-ul inspectoratului școlar se va realiza în perioada 4 – 12 iunie.
Alte detaliile se regăsesc pe site-ul organizației, la rubrica:
JURIDIC – LEGISLAȚIE – RAPORTURI DE MUNCĂ - GRADAȚIA DE MERIT 2025,
link direct:
https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=47&e=2025
Metodologia - https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040371.pdf
Graficul desfășurării concursului - https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040370.pdf
Numărul de locuri alocate pe fiecare disciplină - https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040496.pdf
Fișele de (auto)evaluare (22) - https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=47&e=2025
Rezultatele inițiale: https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040548.pdf
DOCUMENTE ATAȘATE
Gradația de merit 2025 Rezultate inițiale
Miercuri, 4 iunie 2025, a avut loc ședința Consiliului Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara. La ședință au participat 127 persoane, lideri de grupe sindicale, lideri de zonă, președintele, consilierul juridic al organizației, alături de aceștia fiind prezenți membrii Comitetului de Supraveghere C.A.R. (I.F.N.) SIP Județul Hunedoara, precum și membrii Comisiilor de cenzori S.I.P. Județul Hunedoara și C.A.R. (I.F.N.) SIP Județul Hunedoara. De asemenea, cu această ocazie a fost realizată și o ședință a Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara.
Ordinea de zi a ședinței a cuprins următoarea problematică: informare privind probleme profesionale și sindicale; probleme organizatorice; probleme diverse, ridicate de liderii de sindicat prezenți.
Materiale suport folosite în cadrul ședinței au fost:
- Buletin informativ 49
- Buletin informativ 49 - supliment
- Comunicat de presa
- Situații statistice iunie 2025
- Situații financiare aprilie 2025
- Situații financiare mai 2025
- Oferta SIP Tour
- Afiș „Ziua mondială a educației”
- Afiș „Magister”
- Afiș „ProfArt”.
În cadrul ședințelor au fost abordate probleme de actualitate, prezentate și în Buletinul informativ „Magister” nr. 49 și în suplimentul revistei:
- Final de an școlar marcat de problemele specifice, dar și de alegeri, precum și de cele două rapoarte (QX și O.C.D.E.);
- Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu;
- Raportul O.C.D.E „Educație și competențe în România” – 2025;
- Monitorizarea audio-video în cadrul unităților de învățământ;
- Registrul general de evidență a salariaților REGES-ONLINE;
- Voucherele de vacanță;
- Gradația de merit;
- Participarea la examenele naționale;
- 5 iunie – zi nelucrătoare;
- „Săptămâna educației” 2025;
- Amenințări (posibile) la adresa organizației;
- Situații statistice;
- Situații financiare.
Detalii privind aspectele discutate, precum și toate materialele utilizate în cadrul ședinței se regăsesc la rubrica S.I.P. HUNEDOARA / Activitate / Consiliul Liderilor,
link direct:
Partea a II-a - Interpretarea
AÈ›i citit povestea È™i după cum vă „ameninÈ›am”, urmează interpretarea.
Nu va fi chiar ceea ce vă aÈ™teptaÈ›i, dar pe undeva pe acolo... Vom porni de la o întrebare - care sunt problemele educaÈ›iei româneÈ™ti?, aÈ™a încât ceea ce vom face efectiv va fi să le inventariem:
1. DisfuncÈ›ionalitatea structurilor manageriale, începând cu ministerul, trecând prin inspectorate È™i încheind cu fiecare unitate È™colară - cauzele amintite privesc politizarea (cu precizarea că fiecare putere dă vina pe cealaltă, singura soluÈ›ie fiind repolitizarea, mascată sub forma unor concursuri sau nu, aÈ™a încât lucrurile s-au întâmplat întotdeauna în mod identic; iar pentru că problema nu a găsit soluÈ›ie, s-a decis lichidarea sa, unul dintre exemplele care revin obsesiv la unii „specialiÈ™ti în educaÈ›ie” fiind desfiinÈ›area inspectoratelor È™colare), centralizarea (cu precizarea că nimeni nu poate demonstra beneficiile descentralizării, fără a lua în calcul excepÈ›iile, atâta câtă a fost pusă în operă; dacă am fi sinceri, iar cei din sistem cam È™tiu acest lucru, este evident că chiar în È™i aceste condiÈ›ii sistemul este relativ haotic, aÈ™a încât nu este greu să ne închipuim ce ar fi dacă fiecare unitate de învățământ s-ar abramburi doar de capul ei), birocraÈ›ia (cu precizarea că am trăit deja câteva valuri de debirocratizare, fiecare dintre ele ascunzând „sub preÈ™” un anumit număr de hârtii - edificatoare în acest sens este situaÈ›ia comisiilor, dar inventând multe altele, într-atât de multe că bietului director nu îi mai rămâne timp să conducă È™i È™coala, alergând mai curând, atunci când apucă, pe la orele pe care trebuie totuÈ™i să le facă) etc.
2. Lipsa de pregătire È™i/sau de interes a cadrelor didactice - cauzele aduse în discuÈ›ie se leagă de formarea iniÈ›ială precară (cu precizarea că aceasta a fost însoÈ›ită de o presiune tot mai mare pentru o intrare cât mai uÈ™oară în sistem, până într-acolo încât a început să se arate cu degetul către calitatea de titular), salarizarea precară (cu precizarea că în ultimii ani a devenit puÈ›in mai acceptabilă, dar este departe de a reprezenta o motivaÈ›ie în sensul propriu al termenului, aÈ™a încât cei care îÈ™i aleg o astfel de carieră sunt animaÈ›i fie de vocaÈ›ie, fie de incapacitatea de a demonstra „ceva” într-un alt domeniu; habar nu avem care sunt proporÈ›iile, dar avem o bănuială È™i s-ar putea să fie aceeaÈ™i cu a dumneavoastră), birocraÈ›ia (cu precizarea că acesta copleÈ™eÈ™te cadrul didactic, de unde È™i o anumită „îndepărtare” a sa de actul didactic, fără ca cineva să vadă că acest lucru are ca principală cauză absenÈ›a personalului didactic auxiliar È™i nedidactic necesar, baÈ™ca ,,pustietatea' cronică a resurselor) etc.
3. Reforma „cronică” - cauzele care s-ar putea aduce în discuÈ›ie se leagă cu certitudine de politizare (cu precizarea că adesea avem de-a face de fapt cu o mască, în realitate fiecare dintre cei care s-au perindat pe la conducerea ministerului, adesea de o aceeaÈ™i culoare politică, a dorit să „vopsească” sistemul în culorile îndrăgite de sine, ca È™i cum ar fi avut de-a face cu dormitorul personal), „părerologie” (cu precizarea că, evident, o astfel de „È™tiință” nu există, dar sunt mari È™anse să îi punem fundamentele în România, fiecare dintre ocupanÈ›ii de funcÈ›ii apreciind că odată ce s-au aÈ™ezat pe scaun, părerile le-au devenit adevăruri eterne; „boala” nu este, desigur, doar a lor, ci mai curând cu precădere a cohortelor de „specialiÈ™ti în educaÈ›ie” È™i a batalioanelor de „iniÈ›iative civile”, ca È™i cum educaÈ›ia ar fi mai curând un câmp de luptă sau ce puÈ›in un meci de fotbal), bramburismul legal È™i procedural (nici măcar Aghiuță nu-È™i mai dă seama întotdeauna ce mai este valabil È™i ce nu, baÈ™ca înclinaÈ›ia naturală a românului către poezie, pe care o vede în toate cele, până È™i în legile sau normele pe care trebuie să le aplice, È™i le aplică întotdeauna... după ureche) etc.
4. Pustietatea - cu siguranță aici nu v-aÈ›i prins despre ce vrem să vorbim, deÈ™i poate ideea aÈ›i mai întâlnit-o: în È™coli bate vântul (uragan de-a dreptul, fără totuÈ™i să-l putem încadra pe un anumit nivel) cu privire la dotări. Ne tot uităm la tot felul de sisteme educaÈ›ionale performante È™i plângem de necaz, uitând, de fapt, că suntem printre cele mai eficiente sisteme educaÈ›ionale dacă este să luăm în calcul ceea ce se introduce în acesta, diferenÈ›a în privinÈ›a dotărilor fiind adesea ca È™i cum am lua un individ din preistorie (poate că exagerăm puÈ›in) È™i i-am pune în mână ultimul răcnet în materie de telefoane (cel mai probabil va aprecia că i-am oferit o piatră de o formă mai ciudată, plus că luminiÈ›ele È™i semnele care tot defilează pe ecranul acestuia ne-ar oferi rapid râvnitul titlu de vrăjitori). Cauzele? SubfinanÈ›area cronică (visăm la 6%, deÈ™i È›inând seama de când facem asta, ne-ar trebui vreo 10% cel puÈ›in vreo trei decenii de acum încolo ca să aducem boii dinaintea căruÈ›ei, iar după ultimele informaÈ›ii, vom continua să visăm pe mai departe, bugetul alocat anul viitor educaÈ›iei aducând cu „promisiunile deÈ™arte” care se tot toarnă în capul celor atât de naivi că habar nu au cu ce se mănâncă acestea), dezinteresul (al societății în primul rând, care „plânge” atunci când È™coala îi cere ceva, întreaga vină pentru că odrasla nu citeÈ™te sau nu cumpără o carte revenind acesteia, chiar dacă sărmanul copil nu a văzut sămânță de carte pe acasă, exceptând manualele pe care i le tot bagă pe gât È™coala, grele È™i acelea, în aÈ™a măsură că majoritatea au devenit broÈ™uri) È™i birocraÈ›ia (asta ca să ilustrăm pe deplin ideea „unde dai È™i unde crapă”: teoretic, cadrele didactice îÈ™i confecÈ›ionează sau È™i-ar putea confecÈ›iona o mare parte dintre materialele didactice, dar problema ar fi cu timpul È™i cu banii necesari, aÈ™a cum arătam mai sus; fără a nega cum că „marea lehamite”, contradictorie vocaÈ›iei, s-a cam coborât È™i pe aici).
5. Absenteismul „cronic” - una dintre activitățile curente ale cadrelor didactice este aceea de a consemna absenÈ›ele elevilor, unele dintre acestea urmând a fi motivate. Iar aici începe aventura. Pe lângă numărul mare de absenÈ›e nemotivate (câte sunt consemnate È™i acestea, proporÈ›iile fiind mai mari decât o spun hârtiile), È™i acolo unde acestea sunt motivate, dacă te apleci ceva mai mult asupra „motivaÈ›iilor”, o dai în râsu'-plânsu': de la boli care mai de care mai mortale sau cu o frecvență care te face să te întrebi dacă nu cumva motivarea este postumă, la chefuri, excursii, concedii, shopping È™i cam tot ceea ce v-ar mai putea trece prin cap, de aÈ™a manieră încât parcă întreaga societate este chitită, dincolo de declaraÈ›iile mai mult sau mai puÈ›in sforăitoare, împotriva È™colii (medicii È™i părinÈ›ii luptând din greu în linia întâi). Câteva cauze: complicitatea (de partea părinÈ›ilor, medicilor È™i, inevitabil, a cadrelor didactice, mulÈ›i dintre noi pierzându-È™i obiÈ™nuinÈ›a de a consemna absenÈ›ele sau dobândind-o pe aceea de a le motiva cu mult prea multă uÈ™urință), dezinteresul (al societății în ansamblu, cam nimeni neîntrebându-se ce caută o mulÈ›ime de copii pe străzi, prin parcuri, în baruri etc. chiar în timpul programului È™colar) È™i absenÈ›a responsabilității (elevi, părinÈ›i, medici, cadre didactice etc., întreaga societate cu alte cuvinte sau cam tot ce miÈ™că).
6. Indisciplina „cronică” - de care parte? am întreba. Ca să fim sinceri, de ambele. Fiecare, ceea ce nu este o trăsătură doar a sistemului educaÈ›ional, ci a societății româneÈ™ti, luptă eroic să facă doar ce-l taie pe el capul. Ce i se poate întâmpla? Mai nimic. Când te pedepseÈ™te unul, te salvează altul È™i tot aÈ™a, un rol exemplar revenind aici, în cele din urmă, justiÈ›iei (hilară treabă, dacă nu ar fi „groasă”: ce ziceÈ›i de situaÈ›ia în care un elev execută o elevă cu o lovitură de picior în piept, este pedepsit exemplar de consiliul profesoral, dar instanÈ›a suspendă decizia pentru a nu „distruge” viitorul individului, aÈ™a încât acesta să-È™i poată susÈ›ine liniÈ™tit examenul de bacalaureat? - doar un exemplu, fără a fi consideraÈ›i părtinitori: probleme, multe, sunt È™i de partea cealaltă). Cauze? Mult prea multe, aÈ™a încât ne vom limita doar la câteva: libertinajul comportamental (familia în primul rând; desigur, fiecare copil este o bucurie, dar de aici până la a-i permite orice, fără restricÈ›ii È™i fără distincÈ›ia între bine È™i rău, este cale lungă, deÈ™i ea este parcursă în ritm alert, până într-acolo încât sunt numeroÈ™i părinÈ›ii care, atunci când mai dau pe la È™coală, folosesc cu multă nonÈ™alanță o motivaÈ›ie care te lasă perplex: „nu am ce să-i fac!”), complicitatea (a celor din È™coală cel mai adesea, care au devenit atât de „orbi” încât nu mai văd decât „buturugile” deosebit de mari, de obicei mult prea târziu pentru a nu se mai împiedica de ele), bramburismul legal È™i procedural (tot modificând la norme este greu să îÈ›i mai dai seama care mai sunt valabile È™i care nu, fără a neglija faptul că avalanÈ™a de prevederi È™i precizări, de excepÈ›ii È™i de intervenÈ›ii externe nu a făcut decât să inducă un anumit blocaj care lasă cel mai adesea È™coala fără capacitate de reacÈ›ie) etc.