Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET“ și Federația Națională Sindicală „Alma Mater“ protestează față de intenția grupului de lucru de la Palatul Cotroceni de a majora norma didactică a cadrelor didactice. Considerăm că o asemenea măsură este nu doar inoportună, ci și profund nedreaptă, cu consecințe grave asupra calității actului educațional, a sănătății mentale a profesorilor și a viitorului învățământului românesc.
Într-un context în care sistemul educațional se confruntă deja cu lipsa personalului calificat, salarizare inadecvată, birocrație excesivă și un nivel crescut de stres profesional, majorarea normei didactice nu face decât să agraveze problemele existente. Creșterea numărului de ore de predare săptămânale va conduce inevitabil la:
Este evident faptul că experții care lucrează la identificarea soluțiilor pentru reducerea deficitului bugetar nu cunosc în mod concret activitatea unui cadru didactic, mai ales în învățământul preuniversitar. Dacă aceștia ar preda o oră la o clasă cu peste 25 de copii, dintre care unii cu cerințe educaționale speciale (fără profesor de sprijin, așa cum ar trebui), s-ar convinge imediat cât de stresantă este activitatea didactică.
Facem apel la factorii decidenți să renunțe la această măsură pripită și să inițieze un dialog real cu reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative din învățământ. Este momentul ca educația să fie tratată cu respectul și seriozitatea pe care le merită. Este momentul ca atât promisiunile făcute după greva generală din 2023, cât și cele din campania electorală să devină realitate – nu cu măsuri de austeritate care nu fac decât să slăbească pilonii fundamentali ai sistemului de învățământ.
Propunerea de majorare a normei didactice este doar o soluție contabilă, aplicată pe un sistem deja fragil, care are nevoie de sprijin, nu de povară suplimentară.
De fapt, o analiză a normei didactice de predare la nivel european, conform datelor oficiale, scoate în evidență că în majoritatea acestor țări, norma didactică de predare este mai mică decât cea din România.
Nu învățământul este vinovat pentru că cei care au fost la putere în ultimii ani nu au rezolvat problema pensiilor speciale!
Nu învățământul este vinovat că guvernele României nu au fost în stare să facă reformele necesare pentru a primi bani din PNRR!
Nu învățământul este de vină că în ultimii 20 de ani numărul angajaților din autoritățile centrale și locale s-a dublat, în condițiile în care numărul angajaților din sistemul de învățământ a scăzut în aceeași perioadă cu circa 10%!
Nu învățământul este de vină pentru corupția transpartinică!
Nu educația este de vină pentru că instituțiile statului nu pot eradica corupția și evaziunea fiscală!
Nu mai protejați marii evazioniști fiscali! Diminuarea cu numai 20% a evaziunii fiscale rezolvă acoperirea deficitului bugetar din acest an! Credem că a sosit momentul ca Ministerul de Finanțe să iasă public cu lista marilor datornici la bugetul de stat!
Pentru salariații din învățământ creșterea normei de predare este inacceptabilă!
Nu mai sacrificați încă o dată sistemul de învățământ pentru a acoperi sinecurile de partid!
Și, nu uitați:
EDUCAȚIA NU ESTE O FABRICĂ!
EDUCAȚIA ESTE O INVESTIȚIE, NU O CHELTUIALĂ!
DOCUMENTE ATAȘATE
- Comunicat de presă
Concursul pentru acordarea gradației de merit, sesiunea 2025, se apropie de final.
Conform Metodologiei și criteriilor de acordare a gradației de merit personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat în sesiunea 2025, săptămâna aceasta:
- s-a încheiat analiza dosarelor de către inspectorul școlar care coordonează disciplina, cu consultarea consiliului consultativ;
- s-au completat rapoartele motivate referitoare la activitatea candidatului în specialitate;
- s-a finalizat verificarea dosarelor și acordarea punctajelor de către comisia de evaluare a dosarelor depuse.
În ședința Consiliului de administrație al inspectoratului școlar județean, desfășurat joi, 29 mai, s-a aprobat lista cuprinzând punctajele acordate în urma evaluării (listă atașată).
Eventualele contestații, însoțite de o copie după cartea de identitate, pot fi depuse la Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara în perioada 2-3 iunie 2025, în intervalul orar 9.00-16.00.
Soluționarea contestațiilor de către comisia de contestații, validarea rezultatelor finale ale concursului de către Consiliul de administrație al inspectoratului școlar și afișarea acestora la avizierul și pe site-ul inspectoratului școlar se va realiza în perioada 4 – 12 iunie.
Alte detaliile se regăsesc pe site-ul organizației, la rubrica:
JURIDIC – LEGISLAȚIE – RAPORTURI DE MUNCĂ - GRADAȚIA DE MERIT 2025,
link direct:
https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=47&e=2025
Metodologia - https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040371.pdf
Graficul desfășurării concursului - https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040370.pdf
Numărul de locuri alocate pe fiecare disciplină - https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040496.pdf
Fișele de (auto)evaluare (22) - https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=47&e=2025
Rezultatele inițiale: https://nou.siphd.ro/f/2025/00000040548.pdf
DOCUMENTE ATAȘATE
Gradația de merit 2025 Rezultate inițiale
Miercuri, 4 iunie 2025, a avut loc ședința Consiliului Liderilor S.I.P. Județul Hunedoara. La ședință au participat 127 persoane, lideri de grupe sindicale, lideri de zonă, președintele, consilierul juridic al organizației, alături de aceștia fiind prezenți membrii Comitetului de Supraveghere C.A.R. (I.F.N.) SIP Județul Hunedoara, precum și membrii Comisiilor de cenzori S.I.P. Județul Hunedoara și C.A.R. (I.F.N.) SIP Județul Hunedoara. De asemenea, cu această ocazie a fost realizată și o ședință a Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara.
Ordinea de zi a ședinței a cuprins următoarea problematică: informare privind probleme profesionale și sindicale; probleme organizatorice; probleme diverse, ridicate de liderii de sindicat prezenți.
Materiale suport folosite în cadrul ședinței au fost:
- Buletin informativ 49
- Buletin informativ 49 - supliment
- Comunicat de presa
- Situații statistice iunie 2025
- Situații financiare aprilie 2025
- Situații financiare mai 2025
- Oferta SIP Tour
- Afiș „Ziua mondială a educației”
- Afiș „Magister”
- Afiș „ProfArt”.
În cadrul ședințelor au fost abordate probleme de actualitate, prezentate și în Buletinul informativ „Magister” nr. 49 și în suplimentul revistei:
- Final de an școlar marcat de problemele specifice, dar și de alegeri, precum și de cele două rapoarte (QX și O.C.D.E.);
- Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu;
- Raportul O.C.D.E „Educație și competențe în România” – 2025;
- Monitorizarea audio-video în cadrul unităților de învățământ;
- Registrul general de evidență a salariaților REGES-ONLINE;
- Voucherele de vacanță;
- Gradația de merit;
- Participarea la examenele naționale;
- 5 iunie – zi nelucrătoare;
- „Săptămâna educației” 2025;
- Amenințări (posibile) la adresa organizației;
- Situații statistice;
- Situații financiare.
Detalii privind aspectele discutate, precum și toate materialele utilizate în cadrul ședinței se regăsesc la rubrica S.I.P. HUNEDOARA / Activitate / Consiliul Liderilor,
link direct:
Partea I - Povestea
Vă mai aduceți aminte?
În România, precum în oricare altă È›ară (este aceasta o generalizare asumată), funcÈ›ionează un sistem de învățământ.
Aceasta ar fi premisa, indiferent de modul în care se întâmplă acest lucru sau de eficacitatea care îl caracterizează.
Iar dacă suntem de acord cu acest lucru, suntem deja în atmosfera trebuincioasă...
Cu alte cuvinte, a fost odată ca niciodată o emisiune, radio, la care au participat diferiÈ›i „actori educaÈ›ionali” È™i în cadrul căreia au încercat să-È™i decline părerile, vorba cântecului, „aÈ™a cum poate ea” („aÈ™a cum pot ei”, ca nu cumva să fim acuzaÈ›i de niscai „crime gramaticale”).
Cine? Când? Cum? Nu are mare importanță. De fapt, fiecare dintre actori nu a făcut decât să reia „refrene” bine-cunoscute, reanimate de fiecare dată când sistemul educaÈ›ional reajunge în atenÈ›ia opiniei publice (mai curând, È›inând seama de faptul că niciuna dintre probleme nu È™i-a găsit până în prezent rezolvarea, a diferiÈ›ilor „părerologi” care-È™i asumă cum că ar avea de-a face cu numita „opinie publică”).
Importante sunt problemele ridicate. Chiar avem probleme în educaÈ›ie? Nu vă grăbiÈ›i să răspundeÈ›i, fiindcă repede vă veÈ›i regăsi în alambicata situaÈ›ie a cetățeanului turmentat sau, cu alte cuvinte, „unde dai È™i unde crapă”...
De dat au dat alÈ›ii. Ca mai întotdeauna! De această dată „Făt-Frumosul” avea numele de PISA, plecat în peÈ›it cu aproape doi ani în urmă, printre „Ilenele Cosânzene” inventariate, minune mare (nu o luaÈ›i chiar ad litteram, că s-a mai întâmplat de câteva ori, dar am apreciat că merge pentru efect), fiind È™i una pe nume România (oricum È™mecher È™i Făt-Frumos, care vine atât de rar, dar le bulversează atât de profund pe Ilene, că în rest nici nu prea-È™i aduc aminte cum că există).
Și a încercat să îi vadă calitățile. A încercat ea să-l încânte cu faptul că È™coala trebuie să formeze caractere È™i încearcă, după „putință”, să contribuie la realizarea tinerilor în parcursul lor în viață (cineva de pe funcÈ›ia de ministru), mergând până la a se referi la zecile de caiete pe care elevii le învață pentru bacalaureat È™i la anii de È™coală care nu le oferă elevilor competenÈ›e pentru a ieÈ™i în societate (un elev căruia, prin funcÈ›ie, i s-a recunoscut calitatea de „părerolog”).
Rezultatul? Șoc È™i groază... „Făt-Frumos” a cam dat cu tifla la ofertă È™i nu s-a uitat decât la lectură, matematică È™i È™tiinÈ›e.
Ce a constatat? Ignorând „zdroaba” Ileanei, a apreciat că nu-i cine È™tie ce de capul ei, lucrurile dovedindu-se a fi aproape aÈ™a cum i se povestise deja cu alte ocazii: AÈ™a că a trecut la alte Ilene, mult mai promițătoare. Cel puÈ›in aÈ™a îÈ™i aducea el aminte.
Mai ales Ileana cu care se tot compara România, una la modă, deosebit de apreciată: S-a tot frecat la ochi, dar până la urmă a înghiÈ›it în sec. O fi arătat ea bine, dar parcă dincolo de gard începea să se zărească-un leopard...
În fine. Poate că ar fi trebuit să insiste asupra cauzelor (statul pe la È™coală, „starea de bine” a elevilor, ba chiar È™i ideea cum că programa anormal de încărcată face ca un elev de clasa a VI-a, care merge în Marea Britanie, va intra direct în clasa a VIII-a acolo, pe care la propriu nu a È™tiut cum să o înÈ›eleagă, È›inând seama că cei de „acolo” stau ceva mai bine, într-atât că ar fi picat la propriul test dacă ar fi făcut greÈ™eala de a încredinÈ›a în altă parte realizarea itemilor), dar era cam presat de timp.
A aruncat doar un ochi către timpul petrecut pe la È™coală, înÈ›elegând deja câteva lucruri. Nu a insistat, preferând să vadă cam cum se gospodăresc Ilenele, nu de alta, dar nici nu îÈ™i dorea una deosebit de cheltuitoare.
Deja perspectiva a început să i se tulbure, pendulând între bani mai puÈ›ini, fără prea mult timp pentru „tencuitul faÈ›adei”, dar „curățică” sau „mână spartă”, mai mult în faÈ›a oglinzii, dar cu alură de „prinÈ›esă”.
A avut chiar o clipă în care a rămas, cum se spune, mască, dar peste care a trecut repede, deÈ™i nouă, chiar dacă pe fugă (fiecare „părerolog” încercând să-È™i facă auzită propria-i opinie, deÈ™i, evident, pe Făt-Frumos l-ar fi interesat mai curând studiile, iar nu „becul sclipitor” din mintea fiecăruia), nu ne-a scăpat: cu buzunarele precum unele locuri după sezonul uraganelor È™i schimbându-È™i rochiile chiar mai repede decât reuÈ™eau bieÈ›ii croitori să le însăileze (cam ăștia erau văzuÈ›i vinovaÈ›i de toate), una dintre Ilene, nu chiar de nebăgat în seamă, se proclamase deja regina sa.
Se plesni cu palma peste frunte È™i alte câteva gesturi (pe care le trecem sub tăcere) la fel de expresive după ce o auzi ce spune: profesorii se comportă duplicitar pentru „a păcăli meseria”, având în vedere programa încărcată È™i dezechilibrul puternic între ore (un „croitoraÈ™ părerolog”, mare specialist în „croitoria educaÈ›ională”, deÈ™i pentru el catedra este un fel de pegas - animalul nu bicicleta, că asta din urmă abia ce a fost reanimată - pe care îl poÈ›i încăleca din zbor), sindicatele ar trebui să-È™i asume nu neapărat vina, ci responsabilitatea (aducea cu un „părerolog elev”, È›inând cont de o altă idee adusă în discuÈ›ie, cum că numitele au acuzat că elevii nu vor să înveÈ›e), primul pas pentru reformarea sistemului de învățământ ar fi o schimbare legată de legea care reduce numărul de ore (aceeaÈ™i ea din funcÈ›ia-i înaltă), È™coala nu este neapărat îmbătrânită, ci este orientată pe conÈ›inut (tot ea, decisă să dea bine-n poză, deÈ™i meteahna era că tot ce-avem e „formă”) etc.
Și gata cu povestea. Ce? E fără coadă? Posibil, dar Făt-Frumos a dat cu basca de pământ, dintr-o dată burlac convins, aÈ™a că povestea n-are coadă. Și nici aÈ™a de culÈ›i nu vă daÈ›i, cum că nici „la cap” nu excelează, mai ales că Făt-Frumos, om serios totuÈ™i, conÈ™tient de datoria lui față de È›ară, s-a dus acasă È™i a încercat să vadă cum de povestea ieÈ™i aÈ™a de dezlânată. Ignoră chiar È™i faptul că una dintre Ilene (cea deja convinsă că-i regina) i se uita peste umăr, s-a aÈ™ezat la biroul său È™i a purces la a-È™i interpreta propria-i poveste (puÈ›in „parÈ™iv”, pentru a avea o reacÈ›ie imediată, îÈ™i struni atenÈ›ia chiar către aceasta). Dar desigur, aceasta este o altă poveste... Nu pierdeÈ›i Partea a II-a - Interpretarea È™i, ca să fim È™i noi cu moÈ›, Partea a III-a - Concluziile!