Noi suntem
SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR JUDEȚUL HUNEDOARA

Federațiile sindicale reprezentative din sectoarele de activitate învățământ preuniversitar și universitar – respectiv Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație ,,SPIRU HARET'' și Federația Națională Sindicală ,,ALMA MATER'' – apreciază că Legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice este imperios necesară, având în vedere haosul și inechitățile actuale din domeniul salarizării.

În urma analizării în ansamblu a proiectului actului normativ în cauză elaborat de Ministerul Muncii și Justiției Sociale și a propunerilor trimise de sindicatele afiliate, apreciem că se impun o serie de corecturi în cuprinsul acestuia, atât la familia ocupațională ,,învățământ'', cât și la prevederile generale, din următoarele motive:

1. O comparație între Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și proiectul noii legi demonstrează fără echivoc faptul că principiile diferă, în cel din urmă învățământul fiind dezavantajat evident, din următoarele considerente:
• conform Legii nr. 284/2010, salariul de bază maxim la care putea ajunge un profesor S era corespondentul coeficientului 5,36 (0,35 din indemnizația Președintelui României) pe o scară de la 1 la 15; în proiectul legii de salarizare unitară, coeficientul maxim este de 2,76 (0,23 din indemnizația Președintelui României), pe o scară de la 1 la 12.
• prin Legea nr. 284/2010 s-a stabilit raportul dintre salariul maxim al unui profesor S și salariul profesorului debutant S este de 2,55:1, în timp ce în proiectul legii de salarizare unitară acest raport este de numai 1,68:1.
• potrivit Legii nr. 284/2010, salariul de bază maxim la care putea ajunge un profesor universitar era corespondentul coeficientului 8,16 (0,55 din indemnizația Președintelui României), pe o scară de la 1 la 15; în proiectul Legii privind salarizarea unitară, coeficientul maxim este de 5,41 (0,45 din indemnizația Președintelui României), pe o scară de la 1 la 12.

2. Așa cum sunt previziunile economice și ținând cont și de presiunea domeniului privat, este puțin probabil ca până în anul 2022 salariu minim brut pe țară garantat în plată să ajungă la 2.500 de lei. Varianta realistă, avansată de specialiști, este că acesta ar putea ajunge la aproximativ 2.000 de lei în anul 2022. Și atunci nu este oare periculos să apară în lege coeficienții în raport de care se va calcula salariul de bază începând cu anul 2023? Neatingerea nivelului de 2.500 lei al salariului minim va determina, conform art. 12. alin. (2) din proiect, o scădere a salariilor începând cu 2023, datorită coeficienților foarte mici, după cum se observă mai sus.

3. Un învățător M, la treapta de vechime 15-20 de ani și gradul didactic I, ar urma să aibă un salariu egal cu al învățătorului necalificat, 25 de ani vechime!

4. Funcțiile de conducere din învățământul preuniversitar și universitar vor fi neatractive, atât timp cât indemnizațiile corespunzătoare acestor funcții sunt, în foarte multe cazuri, sub salariile de bază, fără sporuri, ale personalului didactic de predare.

Astfel, dacă salariul de bază maxim al unui profesor S poate ajunge la aproximativ 6.869 lei, indemnizațiile pentru funcții de conducere vor fi de: 5.966 lei pentru director unitate de învățământ gradul I, 6.844 lei pentru director adjunct unitate de învățământ gradul II, 5.791 lei pentru director adjunct unitate de învățământ gradul I.

De asemenea: un inspector școlar va beneficia de o indemnizație de 6.229 lei, cu aproximativ 700 de lei mai puțin decât salariul de bază maxim al unui profesor; un rector profesor ar avea la o universitate gradul 1 un salariu cu doar 160 lei mai mare decât un profesor universitar la maxim, iar un prorector cu 1.963 lei mai puțin decât același profesor.

5. Alte inadvertențe apar și în cazul personalului didactic auxiliar. Astfel:
- un bibliotecar S, de la categoria alte biblioteci (adică preuniversitar și universitar) va ajunge la un salariu de 5.786 lei, egal cu al informaticianului IA (S), în timp ce secretarul șef și contabilul șef dintr-o unitate de învățământ de gradul I preuniversitar vor avea un salariu de mai mic, 5.212 lei;
- același bibliotecar va avea salariul de bază mai mare decât al unui profesor S, cu gradul didactic II și la treapta de vechime 20-25 de ani (5.670 lei);
- trebuie avută în vedere și discrepanța care există raportat la salariul stabilit pentru administratorul financiar S (5.410 lei) sau un secretar S (5.303 lei);
- salariile de bază pentru contabilul- șef și secretarul-șef S din unitățile de învățământ preuniversitar de gradul I (5.212 lei), sunt mai mici decât salariile administratorului financiar S (5.431 lei) sau secretarului S (5.323 lei);
- în învățământul special, salariul personalului medical va fi mai mare chiar decât salariile personalului didactic, ceea ce va genera nemulțumirea acestuia din urmă.

6. Salariile de bază ale bucătarilor sunt nejustificat de mici, comparativ cu cele ale îngrijitorilor și muncitorilor. De exemplu, salariul de bază al unui muncitor calificat, la gradația 5, poate ajunge la 4.812 lei, în timp ce salariul maxim al unui bucătar poate ajunge la 3.680 lei, în anul 2022, în condițiile în care acesta din urmă este muncitor calificat.

7. Din textul proiectului de lege nu reiese care va fi mecanismul de stabilire a indemnizațiilor personalului din Anexa IX, începând cu anul 2023.

8. Proiectul legii de salarizare unitară nu respectă Programul de guvernare aprobat de Parlamentul României. Conform acestuia, salariile din învățământ ar trebui să crească cu 20%, începând cu data de 1 iulie 2017, și cu 30% începând cu data de 1 ianuarie 2018; însă proiectul de lege menționat reglementează creșterea salariilor din învățământ cu 50% abia de la data de 1 ianuarie 2018.

9. Proiectul de lege menține până la data de 31 decembrie 2017 actualul sistem de calcul al sporurilor și indemnizațiilor – respectiv prin raportare la salariul de bază din luna decembrie 2016 (în condițiile în care textul prevede că ,,se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna martie 2017''), iar nu la salariul de bază de care persoana beneficiază efectiv la momentul acordării sporurilor. Ori, federațiile noastre au primit asigurări din partea Guvernului că problema calculului corect și normal al sporurilor va fi reglementată de la 1 iulie 2017, prin Legea privind salarizarea unitară – ceea ce constatăm că nu se întâmplă, spre nemulțumirea salariaților din sistem.

Ținând cont de aspectele prezentate de mai sus, formulăm următoarele PROPUNERI:

1. Coeficientul maxim corespunzător funcției de profesor, grad I, S, cu o vechime de peste 25 de ani, să fie de aproximativ 3.35, coeficient ce se poate realiza la un salariu minim de 2.050 lei (dacă se dorește păstrarea salariului din grilă). Numai în aceste condiții s-ar putea ajunge la un raport mai firesc între salariul maxim și cel minim pentru un profesor să fie de cel puțin 2:1, raport pe care îl regăsim în majoritatea țărilor. De asemenea, s-ar ajunge ca salariul maxim al unui profesor S să reprezinte aproximativ 0,28 din indemnizația președintelui României (menționăm că, potrivit dispozițiilor Legii nr. 284/2010, acest raport este de 0,35).

Ca o concluzie generală, este necesară recalcularea tuturor coeficienților din grile corespunzător unui salariu minim brut pe țară garantat în plată de 2050 lei.

Această propunere ține cont și de faptul că în proiectul Legii privind salarizarea unitară, se poate ajunge la salariul maxim după 25 de ani de muncă, în timp ce în prezent și în Legea 284/2010, salariul maxim se poate atinge după 40 de ani de muncă.

2. Indemnizațiile directorilor unităților de învățământ ar trebui să fie cu aproximativ 20% mai mari, iar cele ale directorilor adjuncți cu aproximativ 15% mai mari decât salariul de bază maxim al unui profesor S.

De asemenea, indemnizațiile inspectorilor școlari generali și inspectorilor școlari generali adjuncți trebuie să fie mai mari decât indemnizațiile directorilor unităților de învățământ, iar salariile de bază ale inspectorilor din MEN trebuie să fie superioare față de cele ale inspectorilor școlari generali.

3. Având în vedere că stresul la care este supus un cadru didactic este comparabil cu cel al magistraților, se impune acordarea unui spor de suprasolicitare neuropsihică, prin creșterea salariilor de bază cu 3% pentru fiecare tranșă de vechime.

Facem precizarea că, în trecut, cadrele didactice au beneficiat de acest drept.

4. Fidelitatea personalului didactic cu peste 30 de ani vechime în învățământ trebuie răsplătită cu un spor de 5%.

5. Pentru stimularea performanțelor cadrelor didactice din învățământul universitar trebuie acordat, prin competiție, pentru 15% din personalul didactic de predare un spor de performanță academică de 10% pe durata unui an.

6. Trebuie reglementată salarizarea întregului personal din cadrul Academiei Române și a celui din unitățile subordonate acesteia.

7. Sporul de doctor pentru nu fi considerat indemnizație și conform Art.25, al.1 să se ia în calcul la determinarea limitei de sporuri în care trebuie să se încadreze ordonatorul de credite, trebuie considerat ca mărire a salariului de baza cu un cuantum de 50% din salariu minim brut pe țară garantat în plată.

8. Pentru funcțiile de execuție de la personalul didactic auxiliar, salariul de bază cel mai mare trebuie să fie cel al informaticianului S, iar salariul de bază al bibliotecarului trebuie să fie egal cu cel al administratorului de patrimoniu.

9. Salariile bucătarilor trebuie să fie egale cu cele ale muncitorilor calificați I.

10. Conform Programului de guvernare aprobat de Parlamentul României, Legea salarizării unitare trebuie aplicată și pentru învățământ începând cu data de 1 iulie 2017, prin acordarea unei creșteri salariale de 20%.

Următoarea tranșă de majorare, conform aceluiași Program de guvernare, ar trebui să fie de 30% începând cu data de 1 ianuarie 2018.

11. Se impune eliminarea oricăror dispoziții referitoare la calculul sporurilor și indemnizațiilor prin raportare la un alt salariu de bază decât cel pe care îl are persoana în plată. Sporurile/indemnizațiile se calculează la salariul de bază al persoanei din momentul nașterii dreptului.

12. Întrucât în familia ocupațională învățământ există peste 30 de funcții care vor trebui preluate din alte familii ocupaționale, al căror statut – didactic auxiliar/auxiliar specific – era reglementat prin Legea nr. 250/2016 și H.G. nr. 38/2017 (care, odată cu intrarea în vigoare a noii legi, vor fi abrogate), solicităm completarea Anexei nr. I – FAMILIA OCUPAȚIONALĂ DE FUNCȚII BUGETARE ,,ÎNVĂȚĂMÂNT'', 6. Salarii de bază pentru funcțiile didactice auxiliare – cu restul de funcții din H.G. 38/2017.

13. În plus față de cele de mai sus, considerăm că trebuie operate și alte modificări/completări punctuale în textul proiectului Legii privind salarizarea unitară, respectiv:

I. La prevederile generale:

a) la art. 3: se impune introducerea unui nou alineat – alineatul (2), cu următorul cuprins: ,,(2) În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial, fiecare minister elaborează norme metodologice de aplicarea a acesteia, care se aprobă prin hotărâre de Guvern. ''

b) la art. 7: trebui definit și ce se înțelege prin termenul de ,,compensație'', întâlnit la art. 25 și art. 37 din lege;

c) la art. 8 alin. (2) : trebuie eliminată sintagma ,,sau avansarea în gradație'' – în condițiile în care acesta se face automat, la împlinirea vechimii corespunzătoare;

d) la art. 15 – Drepturi salariale pentru activitatea de control financiar preventiv propunem ca personalul care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de salariul de bază mai mare cu 10%.

e) la art. 18 alin. (1): propunem modificarea textului astfel: ,,Ordonatorii de credite acordă, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, indemnizații de hrană anuale... ''

f) la art. 27 alin. (1): propunem modificarea tezei finale astfel: ,,...de încadrare aferente gradului sau treptei profesionale similare în plată la data reluării activității. ''

g) la art. 26 alin. (4): propunem modificarea textului astfel: ,,(4) Ordonatorii de credite acordă, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, prime de vacanță anuale,... ''

II. La Anexa nr. I - FAMILIA OCUPAȚIONALĂ DE FUNCȚII BUGETARE ,,ÎNVĂȚĂMÂNT'':

a) la art. 7: se impune introducerea unui nou alineat – alineatul (2), cu următorul cuprins: ,,(2) În învățământul gimnazial creșterea salariului de bază cu procentul stabilit conform alin. (1) se face numai pentru orele efectiv lucrate cu clasele/grupele simultane. ''

b) la art. 12: se impune completarea textului după cum urmează:
,,Personalul didactic de predare, inclusiv cadrele didactice metodiste din unitățile de învățământ preuniversitar, poate fi salarizat... ''

c) art. 15: se modifică în totalitate și va avea următorul cuprins:
,,Art. 15. Majorările și creșterile salariale prevăzute la art. 4, art. 5, art. 7, art. 8, art. 9 și cuantumul salarial pentru sporul de doctor, nu se iau în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensațiilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor prevăzute la art. 25 din lege. ''